Am gasit in biblioteca zilele trecute (curatenia din sertare) o foaie din primavara cu "instructiuni de utilizare copil"... Pfuaaai! In primul rand ca nimic din traducerile de atunci nu mai sunt valabile. Copilul pronunta corect aproape tot. Vorbeste non-stop, so she has the practice.
Exceptii la vocabular:
- azazazaurul = dinozaur
- micican = electrician
- ghidilus = derdelus
- obogan = tobogan
Atat! Nu mai putem sa radem deloc pe seama pocitului de cuvinte. A gasit un breloc pinguin. A zis prima data "pinguion" (Marian se distra copios zicand ca sigur pe pinguinul ala il chema Ion si Ana stia asta...) dar in 2 ore deja zicea pinguin si s-a dus fun-ul.
Are o placere nebuna sa se tavaleasca in zapada. E primul an cand ii place "'Ai tavaliiiim!" De fapt, intr-o seara o luase de-a busilea pe trotuar... N-a fost atrasa de oamenii de zapada (iar unul chiar i-a iesit f mishto lui Marian - el facea om de zapada si eu alergam dupa copil la locul de joaca din parc...). I-a placut mai mult sa construiasca castel de zapada (!) Si ii place cu sania. Logic! Cand am fost sa luam bradul de Craciun a fost chiar dispusa sa ii cedeze lui sania, ceea ce... rarisim.
Bradul, ca tot am adus vorba, nu mai are globuri in partea de jos. Sa nu uit sa ii fac poza. Le-a scos Ana pe toate. Si bomboanele nu au mai fost puse IN pom ci IN biblioteca ... SUS, foarte SUS! :D
Ana are aproape un metru si cantareste "o tona" (adica vreo 15 kg). Salopeta si bocancii sunt pt copii de 4 ani. Damn! She's tall! Adica... pe linia materna toate femeile neamului ne-am oprit din crescut in clasa a 7-a. Daca ea va avea 1,78m in cl a 7-a si se opreste acolo zic ca e ok....
Mai nou Ana a invatat ce e aia "moarte". Masina de spalat a murit si nenea de la magazin ne-a adus alta. Apoi, intr-o seara nu stiu cum a facut ea legaturile ( a auzit la tzara discutiile despre moartea unei vecine din sat) si a concluzionat asa:
- Mishina de palat a muit?
- Da, mami, a murit.
- A dus a popa?
- Hmmm, nu mami, cred ca a dus-o nenea intr-un loc unde sunt numai masini de spalat moarte.
- I tititza a muit i a zbulat (desface mainile)
... Corect! Era vorba despre fetita cu chibrituri.... Si cu asta m-a lasat paf.
N-am scris cu alergia... Cred ca e ceva legat fie de praful/ pamantul/ apa de la tzara fie de dorul de noi. De cand a venit n-a mai facut nici macar o bubitza. Pardon, s-a zgariat cu unchiile pe care si le "ciupeste" cu dintii. Cum stateam intr-o seara la un film, aud dinspre Marian "Tzac! Tzac!" Ma intorc... isi ciupea unghiile la fel ca Ana. Gene....
Btw: Ana are bruxism. De prin august am remarcat. Naaasoool. Acum ne scrasnim dintii toti 3. Incep sa regret ca am dezvatzat-o de suzeta (nu ca n-ar fi inlocuit-o cu biberonul).
De ce?
De ce?
Da' mie mi-e nu mi-e somn.
Ne-a innebunit ca nu vrea sa doarma. "Da' mie mi-e nu mie sooomn" si plans... Dar noaptea pana si soarele doarme, deci nici ea nu are incotro....
31.12.10
21.11.10
De ce?!?!?!
Weeee!
De cand s-a nascut asteptam momentul asta minunat!
Sa inceapa sa ne intrebe "de ce?"
Ei bine a inceput...
Acum o saptamana timid; de 2-3 zile intreaba la orice raspuns primit!
Supeeer!
Azi de dimineata a facut o prostie pt care am pedepsit-o sa stea in pat pana imi termin de baut cafeaua:
A luat sticla mea de apa de pe noptiera, a venit cu ea in mijlocul sufrageriei sa se joace cu apa in jucariile de dus..
Un kil de apa baltind in mijlocul sufrageriei, Ana uda pe sosete si pantaloni.
De cand s-a nascut asteptam momentul asta minunat!
Sa inceapa sa ne intrebe "de ce?"
Ei bine a inceput...
Acum o saptamana timid; de 2-3 zile intreaba la orice raspuns primit!
Supeeer!
Azi de dimineata a facut o prostie pt care am pedepsit-o sa stea in pat pana imi termin de baut cafeaua:
A luat sticla mea de apa de pe noptiera, a venit cu ea in mijlocul sufrageriei sa se joace cu apa in jucariile de dus..
Un kil de apa baltind in mijlocul sufrageriei, Ana uda pe sosete si pantaloni.
4.10.10
ce sa fie? ce sa fie?
Ne-au sunat ai nostrii de la tara ca are copilul de vreo 2-3 zile niste bubite mici si rosii si se scarpina si de 2 zile nu mai vrea nici lapte...
Ce sa fie? Pojarel? Pojar? Urticarie?...
Maine aflam, ca se duce Marian sa o aduca.
Deci: 1 oct 2010- eruptie bubite mici si rosii... :D Prima de gen a copilului.
Ana are: 2 ani, 2 luni si 2 saptamani juma'te...
Ce sa fie? Pojarel? Pojar? Urticarie?...
Maine aflam, ca se duce Marian sa o aduca.
Deci: 1 oct 2010- eruptie bubite mici si rosii... :D Prima de gen a copilului.
Ana are: 2 ani, 2 luni si 2 saptamani juma'te...
16.8.10
putin in vizita- 15-16 august
Am fost la Ana de sambata seara pana duminica dupa-amiaza.
Si ei ii e dor de noi si noua de ea.....
Zicea Nutzi ca toata saptamana s-a jucat singura vorbind cu noi.
De fapt am simtit-o adesea "langa mine". Ieri seara am intrebat-o : "Mai exersezi telepatia cu mine?" si mi-a zis ca "Da". In sfarsit pot vb cu Ana ca si cu Sanzi. Incet si sa ne intelegem vorbind in soapta noi doua, pt ca ceilalti vorbesc "normal" adica mai tare... Cred ca asta e partea buna a faptului ca a trebuit sa o creasca si bunicii. Gen sa nu mai fie f rasfatzata acasa :P
Cand ne-am vazut, de atata dor, odata ajunsi toti 3 impreuna ne-a busit oboseala. E o descarcare ca dupa un stres indelungat...
In curte a venit de buna voie si nesilit de nimeni un pui de catel. Mic si amarat, vai mama lui, l-a gasit Sorin in curte joi dimineata. Ana crede ca e jucaria ei. Am gasit-o cu catelul in brate: "Cutzu-miau" (e mic cat o pisica, adevarat..)
Ana face fraze. "mamaia Mita nu cioba, nea Cotel ?! (semnul cu ridicat din umeri), mamaia Mita a munca, nea Cotel nu cioba". Pai daca mamaia Mita e plecata la servici normal ca bietu Costel nu are de unde sa mai manance ciorba... (vecinii de langa socii mei). Da' intre noi fie vorba, daca Mamaia Mita e la munca, Costel ce freaca pe-acasa de nu pune de-o ciorba?!
Exerseaza "apoi" si "dup-aia". Incepe sa lege conexiunea intre evenimente.
"Mami-tati a munca a cacao a Ana imbata, a doua" - mami si tati sunt la servici sa cumpere cacao pt Ana si vin la Ana sambata pe la ora doua...
E fiica noastra: Il iubeste pe "upu" lupul din povesti! Si noi il iubeam mult pe lup... "cioc-cioc? -cine e? - Upu!" hahahaha!!- varianta prescurtata la capra cu 3 iezi...
Sambata seara am adormit imbratisati, toti 3.
Doamna abia astept sa vina acasa, sa o vad in patutzul ei...
Uite poze cu Ana. De dinainte sa plece si din week-enduri
Si ei ii e dor de noi si noua de ea.....
Zicea Nutzi ca toata saptamana s-a jucat singura vorbind cu noi.
De fapt am simtit-o adesea "langa mine". Ieri seara am intrebat-o : "Mai exersezi telepatia cu mine?" si mi-a zis ca "Da". In sfarsit pot vb cu Ana ca si cu Sanzi. Incet si sa ne intelegem vorbind in soapta noi doua, pt ca ceilalti vorbesc "normal" adica mai tare... Cred ca asta e partea buna a faptului ca a trebuit sa o creasca si bunicii. Gen sa nu mai fie f rasfatzata acasa :P
Cand ne-am vazut, de atata dor, odata ajunsi toti 3 impreuna ne-a busit oboseala. E o descarcare ca dupa un stres indelungat...
In curte a venit de buna voie si nesilit de nimeni un pui de catel. Mic si amarat, vai mama lui, l-a gasit Sorin in curte joi dimineata. Ana crede ca e jucaria ei. Am gasit-o cu catelul in brate: "Cutzu-miau" (e mic cat o pisica, adevarat..)
Ana face fraze. "mamaia Mita nu cioba, nea Cotel ?! (semnul cu ridicat din umeri), mamaia Mita a munca, nea Cotel nu cioba". Pai daca mamaia Mita e plecata la servici normal ca bietu Costel nu are de unde sa mai manance ciorba... (vecinii de langa socii mei). Da' intre noi fie vorba, daca Mamaia Mita e la munca, Costel ce freaca pe-acasa de nu pune de-o ciorba?!
Exerseaza "apoi" si "dup-aia". Incepe sa lege conexiunea intre evenimente.
"Mami-tati a munca a cacao a Ana imbata, a doua" - mami si tati sunt la servici sa cumpere cacao pt Ana si vin la Ana sambata pe la ora doua...
E fiica noastra: Il iubeste pe "upu" lupul din povesti! Si noi il iubeam mult pe lup... "cioc-cioc? -cine e? - Upu!" hahahaha!!- varianta prescurtata la capra cu 3 iezi...
Sambata seara am adormit imbratisati, toti 3.
Doamna abia astept sa vina acasa, sa o vad in patutzul ei...
Uite poze cu Ana. De dinainte sa plece si din week-enduri
| From Ana - iulie 2010 |
1.8.10
pe fuga
Am venit de la Ana.
Are 92 de cm, cateva cuvinte noi la activ si ma tooot rog de ea sa ma invete telepatie, dar "oha". Din punctul ei de vedere comunica mereu cu mine...
Are 92 de cm, cateva cuvinte noi la activ si ma tooot rog de ea sa ma invete telepatie, dar "oha". Din punctul ei de vedere comunica mereu cu mine...
29.7.10
concurs "Povesti cu printese"
Am castigat pt Ana o carte de povesti. Textul, selecatat castigator este urmatorul:
"Salut. Anei (2 ani in iulie) ii citesc zilnic. Intai i-am citit povesti muuulte si lungi- avea 3 luni si ma asculta fascinata cand luam volumele lui Ispirescu... Dar acum cititul este pt momentele rare cand cere ea: vine cu cartea si se cuibareste in bratele mele- ceea ce face zilnic de cel putin 20 de ori cu o rabdare de 2 minute! Prefer sa ii iau povesti cu imagini si sa ii "povestesc" pornind de la continutul desenelor. Unele carti sunt mici si, chiar daca sunt mai mari i le las ei. Asa, poate alege singura. Are o carte cu mai multe povesti (cam cat jumatate din ea ca marime) si o taraste peste tot, inclusiv pe olita :)) Are acolo motanul incaltat si cateva basme si trece cu viteza de la o poveste la alta.
Deja "Cenusareasa", "Pinocchio", "Mica sirena", "Motanul incaltat", "Cei 3 purcelusi", "Scufita rosie" si "Alba ca zapada" sunt de domeniul trecutului. Ieri am trecut la "Fetita cu chibriturile" (am o problema despre cum sa explic ca a murit- poza e cu fata zburand si tot ce mi-a trecut prin minte este ca "nu mai are corp"..). Ana va poate povesti ca "nu e bine" sa dormi in apa, ca tanarul din Mica sirena si nici sa minti, fiindca asa a facut Pinocchio si acum plange fiindca i-a crescut nasul. Cand aude titlul "cei 3 purcelusi" spune singura "cas!" (isi fac cate o casa) iar "pisi-miau" (motanul incaltat) are "ghete". Marile favorite sunt "Scufa"- are o papusa cu rochita si boneta rosie cu care Ana doarme si imediat recunoaste "upu" (da, lupul) si Alba ca zapada- ii e tare mila de ea ca plange si apoi isi pierde pantoful alergand pe scari...
Poate ca pare ne-adaptat societatii actuale dar as vrea ca fiica mea sa aiba aceeasi pasiune pt carti pe care o impartasesc si parintii ei. Noi avem o multumire sufleteasca imensa citind ceva ce ne place.. Dupa cum observ si Ana are asceeasi stare cand poate veni cu cartea sa povesteasca ce a vazut ea interesant..."
Deci: go kiddo!
"Salut. Anei (2 ani in iulie) ii citesc zilnic. Intai i-am citit povesti muuulte si lungi- avea 3 luni si ma asculta fascinata cand luam volumele lui Ispirescu... Dar acum cititul este pt momentele rare cand cere ea: vine cu cartea si se cuibareste in bratele mele- ceea ce face zilnic de cel putin 20 de ori cu o rabdare de 2 minute! Prefer sa ii iau povesti cu imagini si sa ii "povestesc" pornind de la continutul desenelor. Unele carti sunt mici si, chiar daca sunt mai mari i le las ei. Asa, poate alege singura. Are o carte cu mai multe povesti (cam cat jumatate din ea ca marime) si o taraste peste tot, inclusiv pe olita :)) Are acolo motanul incaltat si cateva basme si trece cu viteza de la o poveste la alta.
Deja "Cenusareasa", "Pinocchio", "Mica sirena", "Motanul incaltat", "Cei 3 purcelusi", "Scufita rosie" si "Alba ca zapada" sunt de domeniul trecutului. Ieri am trecut la "Fetita cu chibriturile" (am o problema despre cum sa explic ca a murit- poza e cu fata zburand si tot ce mi-a trecut prin minte este ca "nu mai are corp"..). Ana va poate povesti ca "nu e bine" sa dormi in apa, ca tanarul din Mica sirena si nici sa minti, fiindca asa a facut Pinocchio si acum plange fiindca i-a crescut nasul. Cand aude titlul "cei 3 purcelusi" spune singura "cas!" (isi fac cate o casa) iar "pisi-miau" (motanul incaltat) are "ghete". Marile favorite sunt "Scufa"- are o papusa cu rochita si boneta rosie cu care Ana doarme si imediat recunoaste "upu" (da, lupul) si Alba ca zapada- ii e tare mila de ea ca plange si apoi isi pierde pantoful alergand pe scari...
Poate ca pare ne-adaptat societatii actuale dar as vrea ca fiica mea sa aiba aceeasi pasiune pt carti pe care o impartasesc si parintii ei. Noi avem o multumire sufleteasca imensa citind ceva ce ne place.. Dupa cum observ si Ana are asceeasi stare cand poate veni cu cartea sa povesteasca ce a vazut ea interesant..."
Deci: go kiddo!
19.7.10
la tzara
16 iulie: am plecat cu tati la mamaie la tara
17 iulie a venit si mama
18 iulie mami si tati au plecat la servici. Eu ma joc in curtu. Am si prieteni noi: Eli si Catalina. Fac baie in curtu in fiecare zi
17 iulie a venit si mama
18 iulie mami si tati au plecat la servici. Eu ma joc in curtu. Am si prieteni noi: Eli si Catalina. Fac baie in curtu in fiecare zi
12.7.10
dialoguri
- Ana, astazi mami are buba au aici (ma intepa inima ) si astazi trebuie sa fii cel mai cuminte copil din univers, ok? Hai, mergi cu mama, haide puiule, tine pasul cu mine, haide-hai-haide-hai.
La un moment dat incepe ca pt sine
- Megi, pas, pas, hai, megi!
Se incuraja copilul...
.....................................................................................
Ana mare se uita la jucariile Anei:
- dar aici sunt niste chei!
- da, sunt ale Anei
- ?!?!?!
(fiecare merge la plimbare cu cheile proprii in buzunar- familie de nebuni, daca a vrut si copilul chei?!?!)
.....................................................................................
Plecam de la Marian de la servici:
- Mami-tati-ness!
- Sa mergem sa bem o cafea?!
- daaa!
- Pai si Ana ce face cat ne bem noi cafeaua?
- Pak (in parc!)
- Sa mergem in parc si tu sa te joci cat bem noi cafea?
-Da!
De fiecare data cand exprimam corect ce a vrut ea sa zica ne zambeste f larg.. Da-ul ala e cu toti dintii..
Pana ajungem noi cu tramvaiul a si plouat putin, nu mai putem merge si in parc. Ne indreptam spre casa
- Nu mi pace casa! nu mi paaaceee :((
- Nu iti place acasa?
- Nu!
- Pai si ce sa facem?
- Pak!
- Pai tu nu vezi ca a plouat si e totul ud? / Nu se poate sa mai mergem in parc fiindca a plouat..
Uneori eu si Marian raspundem sincron copilului.
- Nu mi pace casa, nu mi pace casa!
- Cum sa explic copilului ca e totul ud in parc?!
- Pai Ana vezi baltoace? incearca Marian. Asa e si in parc: eu ud si mizerie si nu te poti juca.. Si leaganele sunt ude..
Ana nu se lasa, eu inca gandesc.
-Ud? Batoace? Poua?! Nu mi pace casa! Pak!
Tot vorbind ajungem spre casa, incerc sa ocolesc plimbarea pe o straduta din spatele blocului. Ana ma trage de mana prin locul obisnuit:
-Nu aici, AICI! (mama, tuto, ai uitat pe unde mergem?!)
- Imi pica fisa: Ana ia pune tu mana pe toaaate frunzele astea, ei? Cum sunt? Ude?
- Udu, poua?
- Da Ana, totul e ud, si leaganele sunt ude si e mizerie pe jos.
- Hai, mai, Ana, mai repede...
- Las-o sa experimenteze..
Ana verifica riguros fiecare boschet uzandu-si bluza.
- Poua, udu... E dezamagita
- Asculta Ana, stiu ca ti-am promis si noi am fi vrut in parc. Crezi ca noi n-am fi vrut sabem o cafea linistiti?
- Da?!?!
- Da! Dar acum, asta e, o sa mergem maine, inainte sa ploua..
- Da?!
- Da.
No more comments pana la usa: nu mi pace casa!
...........................................................................................................
- Papa bun?
- Da, vrei?
- Nu mi pace... Tort!
- Vrei tort?
- Da!
- Ok, intai papa apoi tort!
- Nu mi paceee..
- Well, nu ti-o placea tzie dar, fara mancare nu pupi nici tort!
- Da?
- Da!
...........................................................................................................
- Mami? Besc!
- Pupe mama pe tine..
- Pupu mama tini..
- Nu pe gura, pe OBRAZ! Doar mami si tati fac pup pe gura- e chestie de ADULTI.
- Baz. (si ma pupa pe nas)
.........................................................................................................
- Ochi?
- Da, ma machiez...
- Ana?
- Ana cand se face adult.. Sau nu, uite: cand te faci tu adolescenta te invatz sa te machiezi cum trebuie, vrei?
- Da? (faci tu treaba asta pt mine?!)
- Da, normal. Si o sa ne epilam impreuna, fiindca esti o paroasa.
- Da?
- Da. Promit ca pana la 18 ani nu o sa mai ai par pe picioare de la atata epilat!
E multumita, desi nu stiu ce a inteles...
.....................................................................................................
- Haide, spune-i pa lu' tanti
- Bye-bye! Pa, bye!
(imi salta pipota cand o aud)
..................................................................................................
- Ana ce culoare e ursul? (jelly bears)
- Ede.
- nuuuu
- Osu.
- Nuuuu...
- Bastu.
-Nu, Ana, e Galben, GALBEN. Spune si tu: gal-ben
- Da.
- Ce culoare e ursul? Ia vezi, e galben?
- Da
- Deci, ce culoare are ursul?
- Da
- Nu, fata, spune ce culoare are! Stiu ca recunosti cand spun eu. Dar fac cu tine exercitii de dictie!
- Da?!
- Da! (eram deja iritata)
- Gaben!
- Bravo! Asa! Galben! mama lui..
..........................................................................................
Un vecin:
- Cu cine semeni tu asa frumoasa, cu mami sau cu tati?
Ana se gandeste putin:
- mami-tati!
(logic, nu?! omul ala nu-si imagina sau ce?!)
...................................................................................
O vecina:
- Unde ai plecat Ana?
Ana:
- Cucu-ham? (da' cainele unde-ti e?)
Fac traducerea vecinei vizibil facuta KO.
- Ai tinut minte... Face nani acasa...
Acum ca s-a lamurit ii si raspunde
- Mamaie a Oana ( la mamaie Ioana)
.................................................................................
Dimineata ma indrept spre baie mirosindu-mi subratzul
Ana, in spatele meu:
- Putzi?
.................................................................................
De vb cu Ioana:
- Ce mananca Gica?
- Boabe..
- Si face mizerie Gica asta al vostru?
- Bou!
..............................................................................
Sambata dimineata Ana aduna vreo 2 servetele fost-umede pe care nu stiu unde le-a avut ascunse..
- Ce faci, mama, cu alea?
- Paf ! Mizeie! Vuuum!
- Puiule, astazi lenevim, nu facem curatenie...
- Nuu?!?!?!
- Nu.
- Nu dau cu aspiratorul azi nici sa ma pici cu ceara! zice Marian catre mine crezand ca o sa propun un "smotru"..
- Auzi? Stiu ca intr-o viata anterioara sambata faceai curat, dar de data asta, astampara-te! Facem luni
- Da?!
- Da..
Ana ne-a ignorat si si-a sters praful pe unde a crezut ea.
La un moment dat incepe ca pt sine
- Megi, pas, pas, hai, megi!
Se incuraja copilul...
.....................................................................................
Ana mare se uita la jucariile Anei:
- dar aici sunt niste chei!
- da, sunt ale Anei
- ?!?!?!
(fiecare merge la plimbare cu cheile proprii in buzunar- familie de nebuni, daca a vrut si copilul chei?!?!)
.....................................................................................
Plecam de la Marian de la servici:
- Mami-tati-ness!
- Sa mergem sa bem o cafea?!
- daaa!
- Pai si Ana ce face cat ne bem noi cafeaua?
- Pak (in parc!)
- Sa mergem in parc si tu sa te joci cat bem noi cafea?
-Da!
De fiecare data cand exprimam corect ce a vrut ea sa zica ne zambeste f larg.. Da-ul ala e cu toti dintii..
Pana ajungem noi cu tramvaiul a si plouat putin, nu mai putem merge si in parc. Ne indreptam spre casa
- Nu mi pace casa! nu mi paaaceee :((
- Nu iti place acasa?
- Nu!
- Pai si ce sa facem?
- Pak!
- Pai tu nu vezi ca a plouat si e totul ud? / Nu se poate sa mai mergem in parc fiindca a plouat..
Uneori eu si Marian raspundem sincron copilului.
- Nu mi pace casa, nu mi pace casa!
- Cum sa explic copilului ca e totul ud in parc?!
- Pai Ana vezi baltoace? incearca Marian. Asa e si in parc: eu ud si mizerie si nu te poti juca.. Si leaganele sunt ude..
Ana nu se lasa, eu inca gandesc.
-Ud? Batoace? Poua?! Nu mi pace casa! Pak!
Tot vorbind ajungem spre casa, incerc sa ocolesc plimbarea pe o straduta din spatele blocului. Ana ma trage de mana prin locul obisnuit:
-Nu aici, AICI! (mama, tuto, ai uitat pe unde mergem?!)
- Imi pica fisa: Ana ia pune tu mana pe toaaate frunzele astea, ei? Cum sunt? Ude?
- Udu, poua?
- Da Ana, totul e ud, si leaganele sunt ude si e mizerie pe jos.
- Hai, mai, Ana, mai repede...
- Las-o sa experimenteze..
Ana verifica riguros fiecare boschet uzandu-si bluza.
- Poua, udu... E dezamagita
- Asculta Ana, stiu ca ti-am promis si noi am fi vrut in parc. Crezi ca noi n-am fi vrut sabem o cafea linistiti?
- Da?!?!
- Da! Dar acum, asta e, o sa mergem maine, inainte sa ploua..
- Da?!
- Da.
No more comments pana la usa: nu mi pace casa!
...........................................................................................................
- Papa bun?
- Da, vrei?
- Nu mi pace... Tort!
- Vrei tort?
- Da!
- Ok, intai papa apoi tort!
- Nu mi paceee..
- Well, nu ti-o placea tzie dar, fara mancare nu pupi nici tort!
- Da?
- Da!
...........................................................................................................
- Mami? Besc!
- Pupe mama pe tine..
- Pupu mama tini..
- Nu pe gura, pe OBRAZ! Doar mami si tati fac pup pe gura- e chestie de ADULTI.
- Baz. (si ma pupa pe nas)
.........................................................................................................
- Ochi?
- Da, ma machiez...
- Ana?
- Ana cand se face adult.. Sau nu, uite: cand te faci tu adolescenta te invatz sa te machiezi cum trebuie, vrei?
- Da? (faci tu treaba asta pt mine?!)
- Da, normal. Si o sa ne epilam impreuna, fiindca esti o paroasa.
- Da?
- Da. Promit ca pana la 18 ani nu o sa mai ai par pe picioare de la atata epilat!
E multumita, desi nu stiu ce a inteles...
.....................................................................................................
- Haide, spune-i pa lu' tanti
- Bye-bye! Pa, bye!
(imi salta pipota cand o aud)
..................................................................................................
- Ana ce culoare e ursul? (jelly bears)
- Ede.
- nuuuu
- Osu.
- Nuuuu...
- Bastu.
-Nu, Ana, e Galben, GALBEN. Spune si tu: gal-ben
- Da.
- Ce culoare e ursul? Ia vezi, e galben?
- Da
- Deci, ce culoare are ursul?
- Da
- Nu, fata, spune ce culoare are! Stiu ca recunosti cand spun eu. Dar fac cu tine exercitii de dictie!
- Da?!
- Da! (eram deja iritata)
- Gaben!
- Bravo! Asa! Galben! mama lui..
..........................................................................................
Un vecin:
- Cu cine semeni tu asa frumoasa, cu mami sau cu tati?
Ana se gandeste putin:
- mami-tati!
(logic, nu?! omul ala nu-si imagina sau ce?!)
...................................................................................
O vecina:
- Unde ai plecat Ana?
Ana:
- Cucu-ham? (da' cainele unde-ti e?)
Fac traducerea vecinei vizibil facuta KO.
- Ai tinut minte... Face nani acasa...
Acum ca s-a lamurit ii si raspunde
- Mamaie a Oana ( la mamaie Ioana)
.................................................................................
Dimineata ma indrept spre baie mirosindu-mi subratzul
Ana, in spatele meu:
- Putzi?
.................................................................................
De vb cu Ioana:
- Ce mananca Gica?
- Boabe..
- Si face mizerie Gica asta al vostru?
- Bou!
..............................................................................
Sambata dimineata Ana aduna vreo 2 servetele fost-umede pe care nu stiu unde le-a avut ascunse..
- Ce faci, mama, cu alea?
- Paf ! Mizeie! Vuuum!
- Puiule, astazi lenevim, nu facem curatenie...
- Nuu?!?!?!
- Nu.
- Nu dau cu aspiratorul azi nici sa ma pici cu ceara! zice Marian catre mine crezand ca o sa propun un "smotru"..
- Auzi? Stiu ca intr-o viata anterioara sambata faceai curat, dar de data asta, astampara-te! Facem luni
- Da?!
- Da..
Ana ne-a ignorat si si-a sters praful pe unde a crezut ea.
inca 2 zile
mai sunt 2 zile si face 2 ani...
e PERFECTA.
Vorbeste intreaga zi de dimineata si pana in noapte (adica... o stiti pe ma-sa, nu? nu nici a tat-su nu-i vreun mutulica ..)
A inceput sa pronunte mai bine
Mananca la fel de bine ca intotdeauna: 3 mese zdravene, cu portii ca de adult + fructe si laptele de nani, desi am inteles ca pe masura ce creste ar putea sa ii scada apetitul. Well, in cazul ei e ceva care tine doar de temperatura: cand e cald mai scad portiile.
In continuare mananca un fel/ masa. Nu imi pot imagina ce ar fi in stomacul ei altfel, oamenii astia cu 2 feluri de mancare la o masa sunt nebuni, trebuie sa ii invete cineva cum sa se alimenteze corect! Dar deh, la mine o ciorba inseamna 70% continut solid, zarzavat, nu zeama chioara.
Tot nu o atrag jucariile.
La tv se uita doar la reclame si la filmele ei (2, Flushed Away si Bolt si cred ca vine in curand si nr 3: Shrek). Slava Domnului!
Mami se joaca jocuri de copii, gen hidden object. Ana incepe sa le recunoasca si ea cand sunt desenate evident.
Dimineata se trezeste inaintea noastra, se duce si face caca si pipi dupa ce isi da singura jos pantalonii si pampersul, apoi vine la noi sa ne spuna sa o stergem. Uneori mai sta cu noi putin, alteori ne forteaza sa ne trezim... Ca si pana acum: a rasarit soarele: "Neatza! Gata nani!"
Dupa ce si-a furat-o de cateva ori acum e copil-problema la joaca cu alti copii: ii altoieste de n-au aer! Trebuie sa fim mereu cu ochii pe ea, ca pe butelie! "Astia mai batrani" zic ca e bine.
Well, sa vezi ce bine a fost sapt trecuta cand, din cauza ca o invatam echilibrul: una tu-una eu- mi-a trosnit o lopatica in obraz de m-a durut 2 zile! Imi era teama sa nu fac vreo vanataie... Adica, sincer, tu ai crede o muiere care iti spune ca are falca vanata.. din cauza copilului rebel?! Really!
Ne-a capiat cu dulciurile. A vazut o reclama kinder si a lins televizorul... Marian a promis sa cumpere un kinder d-asta, sa il dea cu mirodenii de gratar (nu ii plac anei, fiindca au cimbru si piper..) si sa ii serveasca varianta asezonata- sa linisteasca copilul... Sunt Pro. Orice comportament anti-junk merita laudat. Mai ales cand eu fac dulciuri acasa...
Ii plac fructele acre in continuare... Au aparut visinele.. cum sunt hainele ei.. huh!
Inventeaza mereu cate ceva.
A plouat si a deschis usa cu plasa de la balcon sa vada ea ploaia.. Am certat-o si s-a refugiat la Marian care i-a zis ca nu o incurajeaza nici el.
Se pune pe "plans" la comanda. nu o incurajam dar daca e imaginativa e mai greu (adica.. o cunosc pe ma-sa.. ). Face glume si le recunoaste ca atare si cand noi glumim intre noi. Cand ne amuzam de ceva la masa, de ex, fara sa o bagam in seama, rade cu nasul in castron...
Gluma ei favorita- de facut altora : "Mi-a mancat pisica" Exemplu: Ana unde iti e bentita ca doar adineaori o aveai?! Fatza nevinovata, privire de inger, ridica umerii si "Pisi, miau...". Zambesc, ea incepe sa rada in hohote: gotcha!
Iti arata dintii. Am fost cu ea la un control de rutina si a amas dr impresionta. Pai bietul copil, daca sunt mereu atenta... ii dau cate 2 canini sincron: 23 si 43! Cu ocazia spartului gingiei si-a ales o rochitza.
Tot nu stie toate culorile. Are probleme la galben, portocaliu, alb-albastru
Macar spune ca o cheama Ana Mache si are 2 (sau 3, cand considera ea) ani..
Diferentierea rudelor: Mamaie a Oana (Ioana), Tataie + semn (tataie cu ochelari, adica tata), Tataie si Mamaie Mache, Mamaie Curtu Borsh. Nu continui cu prietenii apropiati dar i se face mereu dor de Moni. Si cand vede pe strada o persoana care ii seamanaca stl vestimentar recunoaste ca atare.
Obsesii: vabutz-boara-pinde (vrabiute-zboara-prinde), ushu (suzeta mama ei ca nu scapam de ea!), buba au-pup-tece.
S-a julit la genunchi f putin saptamanile trecute si se pupa singura cand sta pe olitza! Mi s-a parut geniala lectie de iubit corpul!
A trecut iar printr-o faza de agatzat de fusta mamei, dar vad ca de 2 nopti adoarme si fara mine, deci e ok.
Cand o intreb: "Stii ca te iubesc mult?" imi raspunde cu solemnitate ca "da" si ma ia in brate.
e PERFECTA.
Vorbeste intreaga zi de dimineata si pana in noapte (adica... o stiti pe ma-sa, nu? nu nici a tat-su nu-i vreun mutulica ..)
A inceput sa pronunte mai bine
Mananca la fel de bine ca intotdeauna: 3 mese zdravene, cu portii ca de adult + fructe si laptele de nani, desi am inteles ca pe masura ce creste ar putea sa ii scada apetitul. Well, in cazul ei e ceva care tine doar de temperatura: cand e cald mai scad portiile.
In continuare mananca un fel/ masa. Nu imi pot imagina ce ar fi in stomacul ei altfel, oamenii astia cu 2 feluri de mancare la o masa sunt nebuni, trebuie sa ii invete cineva cum sa se alimenteze corect! Dar deh, la mine o ciorba inseamna 70% continut solid, zarzavat, nu zeama chioara.
Tot nu o atrag jucariile.
La tv se uita doar la reclame si la filmele ei (2, Flushed Away si Bolt si cred ca vine in curand si nr 3: Shrek). Slava Domnului!
Mami se joaca jocuri de copii, gen hidden object. Ana incepe sa le recunoasca si ea cand sunt desenate evident.
Dimineata se trezeste inaintea noastra, se duce si face caca si pipi dupa ce isi da singura jos pantalonii si pampersul, apoi vine la noi sa ne spuna sa o stergem. Uneori mai sta cu noi putin, alteori ne forteaza sa ne trezim... Ca si pana acum: a rasarit soarele: "Neatza! Gata nani!"
Dupa ce si-a furat-o de cateva ori acum e copil-problema la joaca cu alti copii: ii altoieste de n-au aer! Trebuie sa fim mereu cu ochii pe ea, ca pe butelie! "Astia mai batrani" zic ca e bine.
Well, sa vezi ce bine a fost sapt trecuta cand, din cauza ca o invatam echilibrul: una tu-una eu- mi-a trosnit o lopatica in obraz de m-a durut 2 zile! Imi era teama sa nu fac vreo vanataie... Adica, sincer, tu ai crede o muiere care iti spune ca are falca vanata.. din cauza copilului rebel?! Really!
Ne-a capiat cu dulciurile. A vazut o reclama kinder si a lins televizorul... Marian a promis sa cumpere un kinder d-asta, sa il dea cu mirodenii de gratar (nu ii plac anei, fiindca au cimbru si piper..) si sa ii serveasca varianta asezonata- sa linisteasca copilul... Sunt Pro. Orice comportament anti-junk merita laudat. Mai ales cand eu fac dulciuri acasa...
Ii plac fructele acre in continuare... Au aparut visinele.. cum sunt hainele ei.. huh!
Inventeaza mereu cate ceva.
A plouat si a deschis usa cu plasa de la balcon sa vada ea ploaia.. Am certat-o si s-a refugiat la Marian care i-a zis ca nu o incurajeaza nici el.
Se pune pe "plans" la comanda. nu o incurajam dar daca e imaginativa e mai greu (adica.. o cunosc pe ma-sa.. ). Face glume si le recunoaste ca atare si cand noi glumim intre noi. Cand ne amuzam de ceva la masa, de ex, fara sa o bagam in seama, rade cu nasul in castron...
Gluma ei favorita- de facut altora : "Mi-a mancat pisica" Exemplu: Ana unde iti e bentita ca doar adineaori o aveai?! Fatza nevinovata, privire de inger, ridica umerii si "Pisi, miau...". Zambesc, ea incepe sa rada in hohote: gotcha!
Iti arata dintii. Am fost cu ea la un control de rutina si a amas dr impresionta. Pai bietul copil, daca sunt mereu atenta... ii dau cate 2 canini sincron: 23 si 43! Cu ocazia spartului gingiei si-a ales o rochitza.
Tot nu stie toate culorile. Are probleme la galben, portocaliu, alb-albastru
Macar spune ca o cheama Ana Mache si are 2 (sau 3, cand considera ea) ani..
Diferentierea rudelor: Mamaie a Oana (Ioana), Tataie + semn (tataie cu ochelari, adica tata), Tataie si Mamaie Mache, Mamaie Curtu Borsh. Nu continui cu prietenii apropiati dar i se face mereu dor de Moni. Si cand vede pe strada o persoana care ii seamanaca stl vestimentar recunoaste ca atare.
Obsesii: vabutz-boara-pinde (vrabiute-zboara-prinde), ushu (suzeta mama ei ca nu scapam de ea!), buba au-pup-tece.
S-a julit la genunchi f putin saptamanile trecute si se pupa singura cand sta pe olitza! Mi s-a parut geniala lectie de iubit corpul!
A trecut iar printr-o faza de agatzat de fusta mamei, dar vad ca de 2 nopti adoarme si fara mine, deci e ok.
Cand o intreb: "Stii ca te iubesc mult?" imi raspunde cu solemnitate ca "da" si ma ia in brate.
1.7.10
30.6.10
ananas
Ana canta prin casa
- veau cacao... cacaooo...
Ma bag in vorba:
- uite aici!
- ananas!
- vrei ananas?
- da!
- o sa caute mami sa vedem daca gasim (noroc ca mai era un fruct intreg in frigider)
Ana canta
Ananas.. mami-nas.. tati-nas.. in parc.. nu utza.. ana.. ana-nas.. nas.. ananas... ana-mare..
- veau cacao... cacaooo...
Ma bag in vorba:
- uite aici!
- ananas!
- vrei ananas?
- da!
- o sa caute mami sa vedem daca gasim (noroc ca mai era un fruct intreg in frigider)
Ana canta
Ananas.. mami-nas.. tati-nas.. in parc.. nu utza.. ana.. ana-nas.. nas.. ananas... ana-mare..
29.6.10
e mic si el...
- Ana ai facut caca?
- Da. Mic. Pup?!
......
Asta i se trage de la:
- Hai, mai mami, nu mai trage, e si el un bebe-pom
- Da?
- Da, mami, e si el mic.
- Pup?
- Bine...
Ana pupa mai ales "bebe-pom" ca "e si el mic..."
Uneori vad furnicile pe pom, dar las copilul in pace...
- Da. Mic. Pup?!
......
Asta i se trage de la:
- Hai, mai mami, nu mai trage, e si el un bebe-pom
- Da?
- Da, mami, e si el mic.
- Pup?
- Bine...
Ana pupa mai ales "bebe-pom" ca "e si el mic..."
Uneori vad furnicile pe pom, dar las copilul in pace...
canini
Ii rasar 2 canini. Maine iese primul dintre ei. De 2 saptamani sta calre pe mine. De o saptamana e de un rasfatz exagerat. Hai canini, out! Imi vreau copilul inapoi!
Noaptea trecuta a fost somnambula: s-a dat jos din "patutz" ca sa vina in "pat". Si dimineata la fel, dar macar era treaza...
Noaptea trecuta a fost somnambula: s-a dat jos din "patutz" ca sa vina in "pat". Si dimineata la fel, dar macar era treaza...
27.6.10
alte cuvinte
Pe langa pronuntarea mai corecta a cuvintelor, mai spune si lucruri noi, pe care e firesc sa le stie:
- Fotouu (fotoliu), pe jos, pas (la trepte/ borduri)
- Tau! (al meu... Spune "tau" fiindca "Da, mami este al tau")
- Neatza ( buna dimineata, o dimineata, cand ne trezim)
- Paine, cacau, mancae, peshte, borsh, acru, tocaitza, mocov, catof, ceapa, utura (ustura- despre ceapa si usturoi), cafea, mintze (seminte crude pe care i le dau ca profilaxie de viermisori)
- Une (pune, spune, sune)
- Nu asa!
- Urte (iaurt)
- Cat (s-a stricat)
- Brate
- Pis (pix)
- Ochii! (ochelari)
- incantz (incaltzi)
- cototzi (chiloti); patanoni (pantaloni) Tcou (tricou)
- Ia! (take this)
- Apup! (sa pup, sa pupe mama) A pup mic! (pupe mama ca e si ea/ el mic/a)
- Fotouu (fotoliu), pe jos, pas (la trepte/ borduri)
- Tau! (al meu... Spune "tau" fiindca "Da, mami este al tau")
- Neatza ( buna dimineata, o dimineata, cand ne trezim)
- Paine, cacau, mancae, peshte, borsh, acru, tocaitza, mocov, catof, ceapa, utura (ustura- despre ceapa si usturoi), cafea, mintze (seminte crude pe care i le dau ca profilaxie de viermisori)
- Une (pune, spune, sune)
- Nu asa!
- Urte (iaurt)
- Cat (s-a stricat)
- Brate
- Pis (pix)
- Ochii! (ochelari)
- incantz (incaltzi)
- cototzi (chiloti); patanoni (pantaloni) Tcou (tricou)
- Ia! (take this)
- Apup! (sa pup, sa pupe mama) A pup mic! (pupe mama ca e si ea/ el mic/a)
dialoguri..
- Ana tu ai papat astazi ciorba?
- Nu.
- Ok, mai tarziu o sa iti incalzeasca mami putina ciorba cu bors...
- Ou!
- Vrei oua?
- Da!
- Ana Mare? Una?... Una?
- Ana Mare e cu mami a ei si cu tati al ei, puiule, maine va vedeti..
- Una? Ana Mare?
- (ce tot zice?! Ma uit mai bine, avea in mana o foaie cu un desen.. Damn!) Da, mami! E desenul cu LUNA, cu care s-a jucat si Ana Mare...
- Hai, mai Ana...
- Mami?!
- Ana, lasa-l si pe tati sa doarma!
- Mami!
- Pai mami a dormit, acum e randul lui tati!
- Neatza! (hai trezeste-te!)
- Bozeeee! Veau Boze! Mami-tati bozeee!
- Ce poze vrei, Ana?
- Boze! Utza-utza-boze!
- Sa iti fac poze cand te dai in leagan?!? (wtf?!)
- Daaa!!
- Ana, strange jucariile si pune-le la locul lor!
- Mami...
- Da?
- Mami! (Ba sa le strangi tu!)
- Pai cine se joaca cu ele? Ana sau mama?
- Mama!
- Nu zau?! Ana se joaca, Ana le strange...
- Gata!
- Si restul?
- Mmmm... (si o privire pe sub gene, in genul "hai mai, gimme a break!)
Dupa 38 timp de 3-4 zile pe Ana o doare capul. Ne-am programat sa verificam, sa nu fi facut vreo meningita de la atata febra.
- Ana, astazi trebuie sa mergem la doctor.
- A doctor?
- Da, ai pronuntat perfect! Bravo! Sa ii spui doamnei doctor unde te doare pe tine, ca sa stim ce sa iti facem, ok?
- Doctor.. Capu.. Au!
- Umiii ? Umiii? Nu!
- Sa nu umblii!
- Mami? Tati?
- Da, doar mami si tati pot.
- :) (vezi ca stiu?!)
- Nu.
- Ok, mai tarziu o sa iti incalzeasca mami putina ciorba cu bors...
- Ou!
- Vrei oua?
- Da!
- Ana Mare? Una?... Una?
- Ana Mare e cu mami a ei si cu tati al ei, puiule, maine va vedeti..
- Una? Ana Mare?
- (ce tot zice?! Ma uit mai bine, avea in mana o foaie cu un desen.. Damn!) Da, mami! E desenul cu LUNA, cu care s-a jucat si Ana Mare...
- Hai, mai Ana...
- Mami?!
- Ana, lasa-l si pe tati sa doarma!
- Mami!
- Pai mami a dormit, acum e randul lui tati!
- Neatza! (hai trezeste-te!)
- Bozeeee! Veau Boze! Mami-tati bozeee!
- Ce poze vrei, Ana?
- Boze! Utza-utza-boze!
- Sa iti fac poze cand te dai in leagan?!? (wtf?!)
- Daaa!!
- Ana, strange jucariile si pune-le la locul lor!
- Mami...
- Da?
- Mami! (Ba sa le strangi tu!)
- Pai cine se joaca cu ele? Ana sau mama?
- Mama!
- Nu zau?! Ana se joaca, Ana le strange...
- Gata!
- Si restul?
- Mmmm... (si o privire pe sub gene, in genul "hai mai, gimme a break!)
Dupa 38 timp de 3-4 zile pe Ana o doare capul. Ne-am programat sa verificam, sa nu fi facut vreo meningita de la atata febra.
- Ana, astazi trebuie sa mergem la doctor.
- A doctor?
- Da, ai pronuntat perfect! Bravo! Sa ii spui doamnei doctor unde te doare pe tine, ca sa stim ce sa iti facem, ok?
- Doctor.. Capu.. Au!
- Umiii ? Umiii? Nu!
- Sa nu umblii!
- Mami? Tati?
- Da, doar mami si tati pot.
- :) (vezi ca stiu?!)
26.6.10
refularea
Nu mai pot cu "maaa- miiiii !" Fi-mea e in faza de agatat de fusta. Si o face la propriu. Se agata de mine, sta pe mine, lipita, atarnata, oricum!
Ajutoor!
Ma duc la baie- vine si ea.
Imi beau cafeaua. Nu se mai joaca, imi ia mana si o imbratiseaza. Sau sta la mine in brate smotocindu-mi fatza. Sau imi imbratiseaza capul sufocandu-ma.
Sau se ascunde sub rochia mea (intr-o zi chiar a trebuit sa ma schimb in pantaloni!)
Zau, nu mai pot. Deja sunt 2 saptamani. Am umplut la rezervorul ala de iubire incat speram ca "gata"...
Nu e bine..
- Ana Mache !(intotdeauna numele de familie cand face o prostie. Cand "anamache!" se ascunde).
N-ai si tu jucarii cu care sa te joci?! Ce tot stai calare pe mine?! Treci la jucarii!
- Bebe!
- Sa i le dau lui bebe?! (bebe e fictiv- are nevoie de lucrusoare mici si suzeta, biberoane..)
- Daa!
- Oki (am luat o sacosa si i-am strans toate jucariile mai putin 2, cu care doarme)
In timp ce strangeam protesta la jucariile care ii plac c m mult..
- Nu! Ai zis ca tu stai pe mine si nu ai nevoie de jucarii, asta e! I le dau lui bebe..
Nu mi le-a cerut inca...
Tot mai bine ca satelitul meu...
:(((
Nu vreau sa o bruschez, sa simta ca n-o mai iubesc sau ceva, dar nici eu nu mai rezist nervos sa am o siameza!
Trebuie sa o indepartez cu blandete.. Of!
Cum facem din fata asta cu atasamente o fiinta independenta?!
Azi radeam de ea inainte de somn: de-asta ai venit la mine? Vrei sa ne facem zile fripte una alteia? Nici o problema, lasa, uite, te invata mami cu concerte si d-astea si cand te faci adolescenta te duci tu singura... Dar sa anunti ora de venire, ca altfel vine tati dupa tine cu bata de base-ball, sa inlature "pretendentii", stii ca asa a zis...
Seara a adormit numai dupa ce a stat putin cu capul pe tati si picioarele pe mami, apoi, cu greu l-a lasat pe tati sa iasa din camera si si-a aruncat un brat dupa gatul meu...
Pui de om venit cu dependente si nevoie de afectiune!
Na belea, iarasi..
Cand avea 4 luni a facut la fel, pe la 8-9 la fel, pe la un an juma'te iarasi si vad ca.. da, si acum...
Ajutoor!
Ma duc la baie- vine si ea.
Imi beau cafeaua. Nu se mai joaca, imi ia mana si o imbratiseaza. Sau sta la mine in brate smotocindu-mi fatza. Sau imi imbratiseaza capul sufocandu-ma.
Sau se ascunde sub rochia mea (intr-o zi chiar a trebuit sa ma schimb in pantaloni!)
Zau, nu mai pot. Deja sunt 2 saptamani. Am umplut la rezervorul ala de iubire incat speram ca "gata"...
Nu e bine..
- Ana Mache !(intotdeauna numele de familie cand face o prostie. Cand "anamache!" se ascunde).
N-ai si tu jucarii cu care sa te joci?! Ce tot stai calare pe mine?! Treci la jucarii!
- Bebe!
- Sa i le dau lui bebe?! (bebe e fictiv- are nevoie de lucrusoare mici si suzeta, biberoane..)
- Daa!
- Oki (am luat o sacosa si i-am strans toate jucariile mai putin 2, cu care doarme)
In timp ce strangeam protesta la jucariile care ii plac c m mult..
- Nu! Ai zis ca tu stai pe mine si nu ai nevoie de jucarii, asta e! I le dau lui bebe..
Nu mi le-a cerut inca...
Tot mai bine ca satelitul meu...
:(((
Nu vreau sa o bruschez, sa simta ca n-o mai iubesc sau ceva, dar nici eu nu mai rezist nervos sa am o siameza!
Trebuie sa o indepartez cu blandete.. Of!
Cum facem din fata asta cu atasamente o fiinta independenta?!
Azi radeam de ea inainte de somn: de-asta ai venit la mine? Vrei sa ne facem zile fripte una alteia? Nici o problema, lasa, uite, te invata mami cu concerte si d-astea si cand te faci adolescenta te duci tu singura... Dar sa anunti ora de venire, ca altfel vine tati dupa tine cu bata de base-ball, sa inlature "pretendentii", stii ca asa a zis...
Seara a adormit numai dupa ce a stat putin cu capul pe tati si picioarele pe mami, apoi, cu greu l-a lasat pe tati sa iasa din camera si si-a aruncat un brat dupa gatul meu...
Pui de om venit cu dependente si nevoie de afectiune!
Na belea, iarasi..
Cand avea 4 luni a facut la fel, pe la 8-9 la fel, pe la un an juma'te iarasi si vad ca.. da, si acum...
20.6.10
My perfect daughter
Fiica mea este o fiinta minunata si ar fi cu adevarat perfecta daca nu ar fi fixatia asta a ei pt ordine, curatenie si "bube"... Noroc cu mine s-o "domolesc".
Totusi comportamentul ei este senzational pt cei 2 ani pe care urmeaza sa ii implineasca. Uneori ma uluieste! Trebuie sa INTREB, fiindca nu imi vine a crede.
Exemplu:
Ana mica si Ana mare beau iaurt cu paiul din recipiente mici din plastic. Si mananca un baton cu unt, taiat in "imbucaturi". Capacele de la iaurturi le-am lasat in bucatarie pe masa conform principiului "lasa, nu va mai jucati voi cu capacele, ci stati cuminti la masa..".
Se termina de mancat.
Anei ii place f tare sa stranga masa. Exista si o explicatie genetica. Marian nu se simte "satul" pana cand nu ia o ultima imbucatura, dupa ce masa s-a terminat. Ana se simte implinita cand "linge blidul", adica racaie vasul macar cat sa ia in lingurita "o dunga" de mancare. Cand vine vorba de iaurturi am invatat-o sa puna recipientul la gunoi iar paiul in chiuveta.
Revenind la scena din sufragerie. Ana a inceput sa stranga masa. Am rugat-o sa lase iaurturile pe masa.
Ma duc in bucatarie, cu gandul sa pun capacele iaurturilor si sa le bag in frigider, sa spal farfuria si sa ma apuc de ambalat fetele.
Soc: borcanelele cu iaurt, aliniate perfect, aveau capacele infiletate!
- Ana-mare, ai pus tu capacele la iaurt?!
- Nu!
- ... (!)
N-am comentat nimic. Am fost f surprinsa...
Totusi comportamentul ei este senzational pt cei 2 ani pe care urmeaza sa ii implineasca. Uneori ma uluieste! Trebuie sa INTREB, fiindca nu imi vine a crede.
Exemplu:
Ana mica si Ana mare beau iaurt cu paiul din recipiente mici din plastic. Si mananca un baton cu unt, taiat in "imbucaturi". Capacele de la iaurturi le-am lasat in bucatarie pe masa conform principiului "lasa, nu va mai jucati voi cu capacele, ci stati cuminti la masa..".
Se termina de mancat.
Anei ii place f tare sa stranga masa. Exista si o explicatie genetica. Marian nu se simte "satul" pana cand nu ia o ultima imbucatura, dupa ce masa s-a terminat. Ana se simte implinita cand "linge blidul", adica racaie vasul macar cat sa ia in lingurita "o dunga" de mancare. Cand vine vorba de iaurturi am invatat-o sa puna recipientul la gunoi iar paiul in chiuveta.
Revenind la scena din sufragerie. Ana a inceput sa stranga masa. Am rugat-o sa lase iaurturile pe masa.
Ma duc in bucatarie, cu gandul sa pun capacele iaurturilor si sa le bag in frigider, sa spal farfuria si sa ma apuc de ambalat fetele.
Soc: borcanelele cu iaurt, aliniate perfect, aveau capacele infiletate!
- Ana-mare, ai pus tu capacele la iaurt?!
- Nu!
- ... (!)
N-am comentat nimic. Am fost f surprinsa...
5.6.10
mail cu news
Am trimis un mail pe grupul de "educatie-spirituala-copil"- cred ca e al Waldorf-ului, ca ei sunt cu Rudolf Steiner. Oricum, daca nici ei nu au competenta pe asa ceva... Iata mailul:
Title: Copil care devine anxios: ce-i de facut?
Salutare,
Stim ca la un moment dat, inspre 2-3 ani (depinde.. fi-mea mai are o luna pana la 2 ani) apare sentimentul constientei de sine. I se "face rusine" copilului spunem. Incepe sa fie mai atent cu cine dialogheaza, incepe sa studieze mai mult partenerii de conversatie...
Pana si felul in care se raporteaza la desene/ imagini/ jucarii.. etc se schimba. Acum jucariile devin parteneri de joaca, insotitori in patut sau la plimbare, li se arata/ povesteste, etc..
Dar ce te faci cand copilul devina anxios, comportandu-se complet diferit fata de relaxarea de pana acum?
Un simplu "ars!" al mamei face copilul sa vina speriat: "mami! buba?! :((", orice precizare a unei suferinte face copilul sa intre in panica, dandu-se "de ceasul mortii" ca bunica/ tataie/ tati/ mami ar putea avea o bubitza minuscula care "trece"...
Am fost racita. M-a durut infiorator capul si am dormit mai mult. Copilul si-a facut timp din joaca ei sa imi aduca apa in sticluta ei si mancare de pe masa din bucatarie. S-a jucat in pat cu mine. Mai avea nitzel sa imi bage "batista beleusului" in nari ca sa "treaca" mai repede.
Nu mai stiu ce sa fac. Nimeni nu mai are buba, tuturor le-a tecut miraculos. Gata! Cum fac eu sa ii explic copilului de aici incolo? Se pare ca buba-trece sunt notiuni care o alarmeaza...
Si-apoi mai sunt fiintele "fara corp".... cu care iarasi nu mai pot.
Ana vede "nenea tataie" (pe care nu il cunoaste fiindca a murit chiar inaintea nasterii ei). Care "nenea tataie" o sperie si copilul se aciuiaza in bratele mele. "Nenea tataie apare uneori la noi in casa in are/ pereti/ usi si vrea sa vorbeasca si sa se joace cu ea. Cel putin asta spune. In prima seara am intrebat-o care nenea si unde e nenea asta si m-a dus in fatza unei usi si mi-l arata cu degetul. In seara urmatoare era in alta parte si tot asa.
Ba in casa bunicii vaduve recunoaste fara nici o ezitare cate un obiect ca fiind al lui "nenea tataie"....
Io nu mai pot, zau!
N-am nici o problema, e normal sa vada entitati, e ok. Dar NU e ok sa se sperie de ele!
Am invatzat-o ca ea decide daca vrea sa se joace sau nu sau sa vb sau nu cu "nenea care vine sa ii vorbeasca". Intr-o dupa-amiaza tot asa, a inceput sa se smiorcaie brusc, a sarit in bratele mele: "nenea-nenea". Am intrebat-o daca a venit, mi-a spus ca da, iar eu am departat-o putin de mine si i-am spus ceva in genul: "ok, acum poti sa ii spui lui nenea ca n-ai chef sa vorbesti cu el si ca n-are decat sa faca tulumbe pt ca tu nu vrei si gata!" S-a uitat cu neincredere la mine si m-a intrebat mirata: "Daaa?!?!" "Da!" (eram deja plina de nervi).
Dar poate imi explicati si voi cum ati rezolvat asemenea probleme.. Daca ati avut asa ceva...
Idei? Pareri? Sfaturi? Va rog, nu va sfiiti, in situatia data orice gand poate duce la o idee constructiva..
Dap, cam asa stau lucrurile in ultimele 2 saptamani...
Title: Copil care devine anxios: ce-i de facut?
Salutare,
Stim ca la un moment dat, inspre 2-3 ani (depinde.. fi-mea mai are o luna pana la 2 ani) apare sentimentul constientei de sine. I se "face rusine" copilului spunem. Incepe sa fie mai atent cu cine dialogheaza, incepe sa studieze mai mult partenerii de conversatie...
Pana si felul in care se raporteaza la desene/ imagini/ jucarii.. etc se schimba. Acum jucariile devin parteneri de joaca, insotitori in patut sau la plimbare, li se arata/ povesteste, etc..
Dar ce te faci cand copilul devina anxios, comportandu-se complet diferit fata de relaxarea de pana acum?
Un simplu "ars!" al mamei face copilul sa vina speriat: "mami! buba?! :((", orice precizare a unei suferinte face copilul sa intre in panica, dandu-se "de ceasul mortii" ca bunica/ tataie/ tati/ mami ar putea avea o bubitza minuscula care "trece"...
Am fost racita. M-a durut infiorator capul si am dormit mai mult. Copilul si-a facut timp din joaca ei sa imi aduca apa in sticluta ei si mancare de pe masa din bucatarie. S-a jucat in pat cu mine. Mai avea nitzel sa imi bage "batista beleusului" in nari ca sa "treaca" mai repede.
Nu mai stiu ce sa fac. Nimeni nu mai are buba, tuturor le-a tecut miraculos. Gata! Cum fac eu sa ii explic copilului de aici incolo? Se pare ca buba-trece sunt notiuni care o alarmeaza...
Si-apoi mai sunt fiintele "fara corp".... cu care iarasi nu mai pot.
Ana vede "nenea tataie" (pe care nu il cunoaste fiindca a murit chiar inaintea nasterii ei). Care "nenea tataie" o sperie si copilul se aciuiaza in bratele mele. "Nenea tataie apare uneori la noi in casa in are/ pereti/ usi si vrea sa vorbeasca si sa se joace cu ea. Cel putin asta spune. In prima seara am intrebat-o care nenea si unde e nenea asta si m-a dus in fatza unei usi si mi-l arata cu degetul. In seara urmatoare era in alta parte si tot asa.
Ba in casa bunicii vaduve recunoaste fara nici o ezitare cate un obiect ca fiind al lui "nenea tataie"....
Io nu mai pot, zau!
N-am nici o problema, e normal sa vada entitati, e ok. Dar NU e ok sa se sperie de ele!
Am invatzat-o ca ea decide daca vrea sa se joace sau nu sau sa vb sau nu cu "nenea care vine sa ii vorbeasca". Intr-o dupa-amiaza tot asa, a inceput sa se smiorcaie brusc, a sarit in bratele mele: "nenea-nenea". Am intrebat-o daca a venit, mi-a spus ca da, iar eu am departat-o putin de mine si i-am spus ceva in genul: "ok, acum poti sa ii spui lui nenea ca n-ai chef sa vorbesti cu el si ca n-are decat sa faca tulumbe pt ca tu nu vrei si gata!" S-a uitat cu neincredere la mine si m-a intrebat mirata: "Daaa?!?!" "Da!" (eram deja plina de nervi).
Dar poate imi explicati si voi cum ati rezolvat asemenea probleme.. Daca ati avut asa ceva...
Idei? Pareri? Sfaturi? Va rog, nu va sfiiti, in situatia data orice gand poate duce la o idee constructiva..
Dap, cam asa stau lucrurile in ultimele 2 saptamani...
20.5.10
moments
- ashaaaa (aduce o carte de povesti)
- stai sa termine mami treaba si iti citesc
mai aduce una
- ashaaaa (ai terminat?)
- pipi!
- repede la olitza!
- pi tine (se dezbraca)
- nu pe tine!
- pi scaun
-si nici pe scaun!
(s-a asezat la olita si canta)
- Paaa!
- Unde pleci?
- Cacau!
- Te duci la servici?
- Da!
Asi, s-a dus sa caute intre jucarii un "peshte" ca in imaginea din carte.
Vine cu o girafa
-Gaiit! gait!
-n-ai GASIT. Aste e o girafa.
-Nene!
- Asa are si Cata? (fiul Monicai)
-Da!
-Mine?
-Asta iti aduce maine Moni?
-Da!
Foarte multumita ca mi-a impartasit ceva din ce a trait astazi... :)))))
Mai gaseste o buburuza (a scapat din geanta de nisip) si Ana povesteste singura:
- Bebe! Nisi! Ece (e rece si nu mergem la nisip) si-o arunca :))
Ia cartea de povesti ilustrate: Tas! (iepurasul cu CEAS din Alice in wonderland)
Acum canta singura: Batai Batai, asa nu, gata , asa pui...
Si s-o las si pe ea sa scrie:
nsd cdf vn nnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnn b
Ea fol mult "space " pt cx avvvvvbn ca pune pauza la your outube cdhnv chujfhv fnn
- stai sa termine mami treaba si iti citesc
mai aduce una
- ashaaaa (ai terminat?)
- pipi!
- repede la olitza!
- pi tine (se dezbraca)
- nu pe tine!
- pi scaun
-si nici pe scaun!
(s-a asezat la olita si canta)
- Paaa!
- Unde pleci?
- Cacau!
- Te duci la servici?
- Da!
Asi, s-a dus sa caute intre jucarii un "peshte" ca in imaginea din carte.
Vine cu o girafa
-Gaiit! gait!
-n-ai GASIT. Aste e o girafa.
-Nene!
- Asa are si Cata? (fiul Monicai)
-Da!
-Mine?
-Asta iti aduce maine Moni?
-Da!
Foarte multumita ca mi-a impartasit ceva din ce a trait astazi... :)))))
Mai gaseste o buburuza (a scapat din geanta de nisip) si Ana povesteste singura:
- Bebe! Nisi! Ece (e rece si nu mergem la nisip) si-o arunca :))
Ia cartea de povesti ilustrate: Tas! (iepurasul cu CEAS din Alice in wonderland)
Acum canta singura: Batai Batai, asa nu, gata , asa pui...
Si s-o las si pe ea sa scrie:
nsd cdf vn nnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnn b
Ea fol mult "space " pt cx avvvvvbn ca pune pauza la your outube cdhnv chujfhv fnn
25.4.10
the poo
Avem o problema cu caca. Daca pipi facem deja la olitza caca nu, frate, pana nu e pe crac nu-i bine..
Azi fiind primul week-end cand am stat si eu cu ea cum trebuie all day long am apostrofat-o "cum se cade".. Sa vedem de maine incolo cum se va prezenta situatia..
A doua oara cand s-a intamplat a fugit din sufragerie. Cand m-am dus dupa ea (statea la panda dupa usa dormitorului mic) m-a vazut si a inceput sa planga.. deci a inteles de ce o certam de fapt.. I-am pus rahatul in olitza ca sa vada ca ACOLO trebuie sa stea! Si am folosit "tonul"...
Azi fiind primul week-end cand am stat si eu cu ea cum trebuie all day long am apostrofat-o "cum se cade".. Sa vedem de maine incolo cum se va prezenta situatia..
A doua oara cand s-a intamplat a fugit din sufragerie. Cand m-am dus dupa ea (statea la panda dupa usa dormitorului mic) m-a vazut si a inceput sa planga.. deci a inteles de ce o certam de fapt.. I-am pus rahatul in olitza ca sa vada ca ACOLO trebuie sa stea! Si am folosit "tonul"...
18.4.10
LA OLITZA!
Dadu Bunul Dumnezeu!
Daaar.. Acasa copilul mi se rasfatza. Gen "Hai sa facem la olitza!" "Nu-mi plaace!" sau "Nu veaaau". Fiind pusa la olitza de la 8 luni stia copilul Tot despre subiect. Ca toti facem caca si pipi la olita inclusiv "Maa" (Ana mare, singura care a convins-o prin propriul exemplu sa faca 2-3 zile la olita).
"Vesheeu" zice Ana de parca ar fi moldoveanca: vesheu, ciapa uneori .. mor cand o aud, mi se strapezesc dintii la propriu...
Deci n-a vrut si pace!
Ei, cum a dat cu nasul de stat la bunici ia sa vezi ca s-a invatzat. In 5 zile: tuf!
Acum am last-o si eu ca acolo, doar cu pantalonii. Aici e cam frig, la socrii e mai cald in casa, ca de-aceea nu am insistat sa o las fara pampers. Sper ca nu va raci..
Dar asa, de chestie, ma gandeam: Acasa mi se alinta in ultimul hal si cu masa si cu olitza, oriunde sta nu face fitze!
Bine, acum exagerez si eu: nici acasa nu e vreo jale, si la mamaie tot mai prinde cate 3 minute de stat la coltz ("cotz!")...
Daaar.. Acasa copilul mi se rasfatza. Gen "Hai sa facem la olitza!" "Nu-mi plaace!" sau "Nu veaaau". Fiind pusa la olitza de la 8 luni stia copilul Tot despre subiect. Ca toti facem caca si pipi la olita inclusiv "Maa" (Ana mare, singura care a convins-o prin propriul exemplu sa faca 2-3 zile la olita).
"Vesheeu" zice Ana de parca ar fi moldoveanca: vesheu, ciapa uneori .. mor cand o aud, mi se strapezesc dintii la propriu...
Deci n-a vrut si pace!
Ei, cum a dat cu nasul de stat la bunici ia sa vezi ca s-a invatzat. In 5 zile: tuf!
Acum am last-o si eu ca acolo, doar cu pantalonii. Aici e cam frig, la socrii e mai cald in casa, ca de-aceea nu am insistat sa o las fara pampers. Sper ca nu va raci..
Dar asa, de chestie, ma gandeam: Acasa mi se alinta in ultimul hal si cu masa si cu olitza, oriunde sta nu face fitze!
Bine, acum exagerez si eu: nici acasa nu e vreo jale, si la mamaie tot mai prinde cate 3 minute de stat la coltz ("cotz!")...
cuvinte noi
"tece"= iti trece (buba)
Azi m-a vazut taind spanac pe care il spala Marian. A venit si ne-a adus mararul si patrunjelul (si ele erau verdeturi, nu?!). Apoi am trecut la praz..
Braz? (exercitii de dictie ineficiente, tot la "braz" a ramas)
Da, mami, prazul este ca ceapa.
Braz?! Ceapa.. Braz.. Cacau?! (pt ea totul se foloseste la prajituri.. nu a dat-o in bara fiindca azi facem chec-aperitiv..)
Azi m-a vazut taind spanac pe care il spala Marian. A venit si ne-a adus mararul si patrunjelul (si ele erau verdeturi, nu?!). Apoi am trecut la praz..
Braz? (exercitii de dictie ineficiente, tot la "braz" a ramas)
Da, mami, prazul este ca ceapa.
Braz?! Ceapa.. Braz.. Cacau?! (pt ea totul se foloseste la prajituri.. nu a dat-o in bara fiindca azi facem chec-aperitiv..)
15.4.10
12.4.10
Tunsa
Am tuns copilul! Asistata la finisaj de Cristina (prietena mea din copilarie si nasa Anei).
A stat cuminte fiindca am dat drumul apei in cada si Ana "spala pisica" - nu va imaginati prostii! Este vorba despre o pisica din plastic cu care se joaca si cu care pleaca la plimbare in buzunar. Si din cauza jucariei toate pisicile din cartier, care nu sunt pe gura lor de canal "fac baaai. DUSH!" (sunt plecate la baie sa faca un dus).
Parul cazut era "mizeie" si copilul a inteles sa stea cuminte. Am tuns-o mai scurt decat intentionam initial, dar e ffff util, mai ales ca ii place sa se joace in nisip. Pardon, "nisi".
A stat cuminte fiindca am dat drumul apei in cada si Ana "spala pisica" - nu va imaginati prostii! Este vorba despre o pisica din plastic cu care se joaca si cu care pleaca la plimbare in buzunar. Si din cauza jucariei toate pisicile din cartier, care nu sunt pe gura lor de canal "fac baaai. DUSH!" (sunt plecate la baie sa faca un dus).
Parul cazut era "mizeie" si copilul a inteles sa stea cuminte. Am tuns-o mai scurt decat intentionam initial, dar e ffff util, mai ales ca ii place sa se joace in nisip. Pardon, "nisi".
29.3.10
18.3.10
Ana se schimba, mult si repede iar eu daca tot mai am atat de putin (pana in iulie) de stat impreuna cu ea profit de momente..
Imi place sa merg cu ea in parc si sa facem "castele", sa ne dam in leagan. Ok, mai ametzesc un pic cand ajunge la locul de joaca din lemn, care are casuta, roata de vapor, maneta de tren, panou cu litere si imagini, dar, na, eu sunt aia "fara exercitiu". Ana isi vede de alergat fara sa ameteasca deloc.
Uneori, ridic capul din nisip si imi dau seama ca majoritatea parintilor stau pe margine sau isi lasa copii sa se joace doar supravegheati... Hahahaha. Acum vreo saptamana, la ultima ninsoare mai tzapana am iesit seara toti 3 si Ana s-a speriat de niste imensi oameni de zapada. Iar eu, incercand sa "imbunatatesc" unul cu niste crengute.. aaa... l-am darmat si nu l-am "reparat" ca imi inghetau mainile.. Sper sa nu se fi suparat copiii pe mine..
Ana ma ajuta foarte tare. Nu stiu daca e "de bine" sau "de nasoale" dar e foarte ordonata si curata. Ordonata cu lucrurile din casa si cu obiceiurile noastre, se exclud, desigur, jucariile. Iar curata este pt ca nu ii place sa fie murdara pe haine, la gura cand mananca, sa se pateze, sa se murdareasca in timp ce se joaca (intai isi pune nisip pe pantaloni fascinata de reflexiile nisipului in soare, apoi se scutura bine, intinzandu-mi si mainile "mama! bleaaah!"). Intr-un singur caz uita de sters mainile si gura, anume cand mananca "cacaauu" (a se intelege "ceva cu cacao in compozitie"). Cand facem curatenie, pt ca vorbim la plural -noi ne ingrijim de casa- trebuie sa ii dau si ei o carpa minuscula pt praf si am grija sa nu se plictiseasca: du aia la spalat, adu ailalta, strange jucariile, deh, sa simta copilul ca "facem noi, impreuna". Cu aspiratorul e mai greu, pt ca ultimele 2 dati a pus mana pe teava, ca vrea ea. Azi fiind a doua oara cand s-a intamplat, am spalat bine mopul si s-a multumit sa ma astepte pe hol cu el in mana (stergea covorul... !). Daca s-a murdarit pe mana in timpul mese nu mai inghite nimic pana nu am sters-o. O mica ezitare si se sterge singura, cu maneca, aratandu-mi apoi ca "s-a murdarit" (do something, woman! nu vezi ca sunt jegoasa?!). Uneori eu si Marian ne dam ochii peste cap. E obositor sa faci totul "ca la carte" de FIECARE data. Oh, da, Ana ne "corecteaza"! "Mas! (pune masa!), papa, gata? cacao, mas! (strange masa), ea duce tacamurile la spalat si uneori si farfuria ei - da, e din plastic-"
Ana "citeste"... N-are rabdare sa asculte povesti sau ceva, dar daca i se spune ce arata fiecare imagine din carticelele ei e incantata si invatza. Toate bune si frumoase daca nu am "citi" aceeasi carte cu 6 pagini de cate 30 de ori pe zi! Are vreo 5 carti, dar pt mintea mea nu sunt suficiente. Si cred ca nici pt a ei, daca ma gandesc bine. Adevarate obsesii sunt imaginile:
- Mica Sirena langa printul cazut cu capul in apa. Traducere: "Nenea sta cu capul in apa. Nuuu e biine, si Fata (fata are motz) se uita la el, (vezi cum se uita, "vaaaai! ce-ai facut?!") si il trezeste. Nuu e voie sa stai cu capul IN apa! Nuuu! Uite, aici (dau pagina) l-a trezit si stau de vorba.
Ana da pagina inapoi, scutura din cap si zice "nubi-e"... Motz! Nu-bine..
- Gepetto il trimite pe Pinocchio la gradinita. Ana zice "maaa" (la fel ca Ana, fetita nasilor, care e "Ana Mare" si merge la gradinitza). In aceeasi poveste Pinocchio are ditai nasul, fiindca a mintit Apropos, incepe si Ana sa invete ce e o minciuna, pt ca le spune cu o seninatate ingrijoratoare si incep sa o invatz ca "nu e bine". Exemple: a stricat ceva- "Maaa" (nu ea, ci Ana Mare a facut) sau e mizerie/ s-a murdarit "nuuuu" ("Cum nu, cand eu vad ca "da!"?). Sau aseara, in magazin i-am dat un produs cu care sa se joace. Inainte sa plecam, Marian o intreaba: Ana unde ai pus cutia? Ana arata frumos spre cos. Marian o mai intreaba o data: Ana, ai aruncat-o? Unde e, ca nu o vad in cos? Ana trage de haine sa arate ca e acolo. Desigur ca nu era si am mai batut juma de magazin pana sa ne recuperam produsul, insa atitudinea Anei este cea care ma ingrijoreaza. Stiu ca descopera fantezia and so on, insa cred ca poate face diferenta intre "am facut eu" si "nu ma facut eu".. Whattever, sa ma intorc la obsesii. Cand il vede pe Pinocchio cu nasul cat juma' de pagina se tine de nas si incepe sa se vaite. Apoi ia mana de la nas si rade. "Hahahaha, am inteles cum e treaba!" La sfarsit Gepetto si pinocchio se imbratiseaza. Musai trebuie sa ne imbratisam si noi, pt ca prima data cand mi-a aratat poza, nu intelegea iar eu am imbratisat-o sa ii explic. De atunci ea tooot sta la pagina "cu nasul mare" si eu astept imbratisarea de la ultima pagina :)) Marian s-a inmuiat complet cand l-a imbratisat Ana intr-o seara cand "citeau".
Mai nou imi astept cu nerabdare barbatul acasa, pt a scapa de carti! hahahahaha, Ana are carti cu animale domestice, "in jungla", camerele casei. M-a capiat cu baia si tot ce contine, cratitile din bucatarie, usi, ferestre, televizoare, papusi, aspiratoare, masini de spalat, feon (am fost sa cumparam unul nou si in piata toti ii spun uscator de par, ceea ce m-a uimit), mancare si alte lucruri din cataloagele Cora...
Hai, am fugit ca am treaba. Restul mai incolo!
Imi place sa merg cu ea in parc si sa facem "castele", sa ne dam in leagan. Ok, mai ametzesc un pic cand ajunge la locul de joaca din lemn, care are casuta, roata de vapor, maneta de tren, panou cu litere si imagini, dar, na, eu sunt aia "fara exercitiu". Ana isi vede de alergat fara sa ameteasca deloc.
Uneori, ridic capul din nisip si imi dau seama ca majoritatea parintilor stau pe margine sau isi lasa copii sa se joace doar supravegheati... Hahahaha. Acum vreo saptamana, la ultima ninsoare mai tzapana am iesit seara toti 3 si Ana s-a speriat de niste imensi oameni de zapada. Iar eu, incercand sa "imbunatatesc" unul cu niste crengute.. aaa... l-am darmat si nu l-am "reparat" ca imi inghetau mainile.. Sper sa nu se fi suparat copiii pe mine..
Ana ma ajuta foarte tare. Nu stiu daca e "de bine" sau "de nasoale" dar e foarte ordonata si curata. Ordonata cu lucrurile din casa si cu obiceiurile noastre, se exclud, desigur, jucariile. Iar curata este pt ca nu ii place sa fie murdara pe haine, la gura cand mananca, sa se pateze, sa se murdareasca in timp ce se joaca (intai isi pune nisip pe pantaloni fascinata de reflexiile nisipului in soare, apoi se scutura bine, intinzandu-mi si mainile "mama! bleaaah!"). Intr-un singur caz uita de sters mainile si gura, anume cand mananca "cacaauu" (a se intelege "ceva cu cacao in compozitie"). Cand facem curatenie, pt ca vorbim la plural -noi ne ingrijim de casa- trebuie sa ii dau si ei o carpa minuscula pt praf si am grija sa nu se plictiseasca: du aia la spalat, adu ailalta, strange jucariile, deh, sa simta copilul ca "facem noi, impreuna". Cu aspiratorul e mai greu, pt ca ultimele 2 dati a pus mana pe teava, ca vrea ea. Azi fiind a doua oara cand s-a intamplat, am spalat bine mopul si s-a multumit sa ma astepte pe hol cu el in mana (stergea covorul... !). Daca s-a murdarit pe mana in timpul mese nu mai inghite nimic pana nu am sters-o. O mica ezitare si se sterge singura, cu maneca, aratandu-mi apoi ca "s-a murdarit" (do something, woman! nu vezi ca sunt jegoasa?!). Uneori eu si Marian ne dam ochii peste cap. E obositor sa faci totul "ca la carte" de FIECARE data. Oh, da, Ana ne "corecteaza"! "Mas! (pune masa!), papa, gata? cacao, mas! (strange masa), ea duce tacamurile la spalat si uneori si farfuria ei - da, e din plastic-"
Ana "citeste"... N-are rabdare sa asculte povesti sau ceva, dar daca i se spune ce arata fiecare imagine din carticelele ei e incantata si invatza. Toate bune si frumoase daca nu am "citi" aceeasi carte cu 6 pagini de cate 30 de ori pe zi! Are vreo 5 carti, dar pt mintea mea nu sunt suficiente. Si cred ca nici pt a ei, daca ma gandesc bine. Adevarate obsesii sunt imaginile:
- Mica Sirena langa printul cazut cu capul in apa. Traducere: "Nenea sta cu capul in apa. Nuuu e biine, si Fata (fata are motz) se uita la el, (vezi cum se uita, "vaaaai! ce-ai facut?!") si il trezeste. Nuu e voie sa stai cu capul IN apa! Nuuu! Uite, aici (dau pagina) l-a trezit si stau de vorba.
Ana da pagina inapoi, scutura din cap si zice "nubi-e"... Motz! Nu-bine..
- Gepetto il trimite pe Pinocchio la gradinita. Ana zice "maaa" (la fel ca Ana, fetita nasilor, care e "Ana Mare" si merge la gradinitza). In aceeasi poveste Pinocchio are ditai nasul, fiindca a mintit Apropos, incepe si Ana sa invete ce e o minciuna, pt ca le spune cu o seninatate ingrijoratoare si incep sa o invatz ca "nu e bine". Exemple: a stricat ceva- "Maaa" (nu ea, ci Ana Mare a facut) sau e mizerie/ s-a murdarit "nuuuu" ("Cum nu, cand eu vad ca "da!"?). Sau aseara, in magazin i-am dat un produs cu care sa se joace. Inainte sa plecam, Marian o intreaba: Ana unde ai pus cutia? Ana arata frumos spre cos. Marian o mai intreaba o data: Ana, ai aruncat-o? Unde e, ca nu o vad in cos? Ana trage de haine sa arate ca e acolo. Desigur ca nu era si am mai batut juma de magazin pana sa ne recuperam produsul, insa atitudinea Anei este cea care ma ingrijoreaza. Stiu ca descopera fantezia and so on, insa cred ca poate face diferenta intre "am facut eu" si "nu ma facut eu".. Whattever, sa ma intorc la obsesii. Cand il vede pe Pinocchio cu nasul cat juma' de pagina se tine de nas si incepe sa se vaite. Apoi ia mana de la nas si rade. "Hahahaha, am inteles cum e treaba!" La sfarsit Gepetto si pinocchio se imbratiseaza. Musai trebuie sa ne imbratisam si noi, pt ca prima data cand mi-a aratat poza, nu intelegea iar eu am imbratisat-o sa ii explic. De atunci ea tooot sta la pagina "cu nasul mare" si eu astept imbratisarea de la ultima pagina :)) Marian s-a inmuiat complet cand l-a imbratisat Ana intr-o seara cand "citeau".
Mai nou imi astept cu nerabdare barbatul acasa, pt a scapa de carti! hahahahaha, Ana are carti cu animale domestice, "in jungla", camerele casei. M-a capiat cu baia si tot ce contine, cratitile din bucatarie, usi, ferestre, televizoare, papusi, aspiratoare, masini de spalat, feon (am fost sa cumparam unul nou si in piata toti ii spun uscator de par, ceea ce m-a uimit), mancare si alte lucruri din cataloagele Cora...
Hai, am fugit ca am treaba. Restul mai incolo!
22.2.10
Cooking
Ana a devenit pasionata de cacaaau (cacao pronuntzat ca in portugheza).
Ceea ce inseamna ca ma ajuta in bucatarie, mai ales cand stie ca fac prajituri.
De exemplu, s-a nimerit sa fac negresa intr-o seara (varianta cu gem) si m-am gandit sa imortalizez linsul blidelor de la final.
Ceea ce inseamna ca ma ajuta in bucatarie, mai ales cand stie ca fac prajituri.
De exemplu, s-a nimerit sa fac negresa intr-o seara (varianta cu gem) si m-am gandit sa imortalizez linsul blidelor de la final.
16.2.10
Repetitia
Aseara, in hipermarchet m-am dus si eu la buda. Si m-a pufnit rasul chiar in camerutza aia de 1/1.
Fi-mea il intreba pe Marian, la fel cum ma intreaba pe mine acasa, de innebunesc: "Mama?Mama?Mama?Mama? Mama?Mama?Mama? Mama?Mama?Mama?Mama? Mama? Mama?Mama? Mama? Mama?Mama?Mama? Mama? Mama?Mama?Mama? Mama?Mama?Mama?Mama? Mama?Mama?Mama?"
Fiecare intrebare (formata de obicei dintr-un singur cuvant- cel despre care vrea detalii sau confirmare) este repetata in grupuri de cate 3 si apoi 4! Uneori pur si simplu nu mai pot. Cum a fost ieri. M-au tinut nervii pana la 5 dup-amiaza. Dupa care am inceput sa o rog sa repete mai putin. A devenit mai sensibila cand i-am explicat "ca ma doare capul-Au!" ... Noroc ca am plecat de acasa si era ocupata cu mersul si "miau?"... Daaar, a luat-o "da capo" cu Marian.
Stiu, inteleg ca repetitia e mama invataturii, oki... Dar eu sunt aia care chiulea in clasa I-a si a II-a din cauza invatatoarei... Repeta aceeasi nenorocita de propozitie de cate 3 ori! Si era si cotata ca un "buuun" profesor".. Well, not for me... E o senzatie f idioata, ca si cum te arde creierul, nu stiu sa explic exact, dar "pe-acolo".
Cand Ana era mica-mica, newborn, si avea colici plangea cateva ore, timp in care, era normal sa o consolez. In conditiile in care, tot asa, ajungeam la limita suportabilitatii iar asta cu efort constient (e fi-mea!).
Atunci am ajuns la o concluzie: Copii nostrii sunt profestorii nostrii fiindca intotdeauna ne imping limitele mai departe decat am fi putut vreodata tolera!
Na, acuma, trebuie sa accept repetitiile. Doamne, ce chin e uneori! Adica.. daaaa,sa vorbeasca toata ziua, no problem, dar...
Azi dimineatza a fost "TEA" ("ceai" pe care nu-l poate pronuntza). Ii "citeam" povesti. A se intelege ca explicam fotografiile din niste carticele cu povesti scurte. Eram la Aladin cu lampa. Nu era bine, fiindca Ana voia sa vada cana cu ceai. Repetite de cele 40 de ori. Adica sa ii dau cartea cu Cenusareasa, unde vedem o oala pe foc. Oala are capac si Ana spune ca acolo, in oala e ceai... Mi-a picat fisa si i-am explicat ca "uite cum pierde Cenusareasa papucul". Papuc de 40 de ori. Mi-a sarit mustarul si am pus cartea la nani (am luat alta). Scaun de 30 de ori. Naaani de 40 (leul facea nani). Bec de 5-6 - neinteresant. Yala de inca 30. Era alfabetul si cuvantul "Yala". Ana s-a bosumflat si a zis "UŞA". Adica, "fata, io stiam altceva... acum ce ma inveti?". M-am dus la usa si i-am aratat: usa, clantza, yala (yala fiind locul unde se baga cheia). Ana fericita s-a dat jos de pe scaun si a repetat dupa mine, alergand intre carte si usa cu pricina de "cateva" ori. Bravoo!
What will it be next?
Fi-mea il intreba pe Marian, la fel cum ma intreaba pe mine acasa, de innebunesc: "Mama?Mama?Mama?Mama? Mama?Mama?Mama? Mama?Mama?Mama?Mama? Mama? Mama?Mama? Mama? Mama?Mama?Mama? Mama? Mama?Mama?Mama? Mama?Mama?Mama?Mama? Mama?Mama?Mama?"
Fiecare intrebare (formata de obicei dintr-un singur cuvant- cel despre care vrea detalii sau confirmare) este repetata in grupuri de cate 3 si apoi 4! Uneori pur si simplu nu mai pot. Cum a fost ieri. M-au tinut nervii pana la 5 dup-amiaza. Dupa care am inceput sa o rog sa repete mai putin. A devenit mai sensibila cand i-am explicat "ca ma doare capul-Au!" ... Noroc ca am plecat de acasa si era ocupata cu mersul si "miau?"... Daaar, a luat-o "da capo" cu Marian.
Stiu, inteleg ca repetitia e mama invataturii, oki... Dar eu sunt aia care chiulea in clasa I-a si a II-a din cauza invatatoarei... Repeta aceeasi nenorocita de propozitie de cate 3 ori! Si era si cotata ca un "buuun" profesor".. Well, not for me... E o senzatie f idioata, ca si cum te arde creierul, nu stiu sa explic exact, dar "pe-acolo".
Cand Ana era mica-mica, newborn, si avea colici plangea cateva ore, timp in care, era normal sa o consolez. In conditiile in care, tot asa, ajungeam la limita suportabilitatii iar asta cu efort constient (e fi-mea!).
Atunci am ajuns la o concluzie: Copii nostrii sunt profestorii nostrii fiindca intotdeauna ne imping limitele mai departe decat am fi putut vreodata tolera!
Na, acuma, trebuie sa accept repetitiile. Doamne, ce chin e uneori! Adica.. daaaa,sa vorbeasca toata ziua, no problem, dar...
Azi dimineatza a fost "TEA" ("ceai" pe care nu-l poate pronuntza). Ii "citeam" povesti. A se intelege ca explicam fotografiile din niste carticele cu povesti scurte. Eram la Aladin cu lampa. Nu era bine, fiindca Ana voia sa vada cana cu ceai. Repetite de cele 40 de ori. Adica sa ii dau cartea cu Cenusareasa, unde vedem o oala pe foc. Oala are capac si Ana spune ca acolo, in oala e ceai... Mi-a picat fisa si i-am explicat ca "uite cum pierde Cenusareasa papucul". Papuc de 40 de ori. Mi-a sarit mustarul si am pus cartea la nani (am luat alta). Scaun de 30 de ori. Naaani de 40 (leul facea nani). Bec de 5-6 - neinteresant. Yala de inca 30. Era alfabetul si cuvantul "Yala". Ana s-a bosumflat si a zis "UŞA". Adica, "fata, io stiam altceva... acum ce ma inveti?". M-am dus la usa si i-am aratat: usa, clantza, yala (yala fiind locul unde se baga cheia). Ana fericita s-a dat jos de pe scaun si a repetat dupa mine, alergand intre carte si usa cu pricina de "cateva" ori. Bravoo!
What will it be next?
15.2.10
Recuperari
Stiu ca n-am mai scris de mult aici...
Ana a inceput sa se exprime mai mult. Adica a invatzat sa mai pronunte ceva cuvinte si, oricum, vorbeste non-stop. Cand intreaba ceva, repeta acelasi cuvant cu intonatie de intrebare pana ... pana simt ca innebunesc (de vreo 30 de ori consecutiv, ca o placa de vinil stricata).
E mai logica si intelege mai multe.
Crizele de personalitate le-am abordat cu ignore sau: "cand termini de plans vii la mami sa vorbim". De obicei le face cand isi doreste f tare ceva si "nu se poate".
La capitolul "scris" am depasit faza: mama, tata, ana si am trecut la: caca, papa, nani. S-a plimbat cu o foaie pe care scrisesem "caca" vreo ora, f mandra de ea prin casa....
Recunoaste desenele pt: soare, luna, stea, apa, biberon cu lapte, pisica, fetita, casa, floare.
Oricum, vorbeam cu Marian ca nu are rabdare deloc si atentia ei este f dispersata.
Daca ii pun o melodie pe youtube se orienteaza imediat catre "related videos" si cere altceva.
Are rabdare sa ii arat carti mici cu povesti daca ii descriu repede fiecare imagine- niciodata sa buchisim o imagine si niciodata sa ii citesc textul. Uimitor este ca cere, de ex "Cenusareasa", pt ca recunoaste imaginea unui bol asezat pe foc si ii sunt familiare cuvintele "capac", "oala", "foc" iar cenusareasa, in caz ca nu stiati, face "tea" in "teapot"...
Spre deosebire de Sanziana, Ana e cam "in urma". La un an juma'te Sanzi diferentia si arata singura "M", "N", invata culorile (ceea ce Ana nu serveste) iar eu remarc diferenta intre copii, mai ales ca folosesc aceasi metoda, acelasi mutzu pt culori, aceeasi rabdare, aceeleasi tot. Doh, cu fi-mea am de lucru...
Ana nu poate sa spuna "ceai" decat f rar. Are o problema cu CE, desi spune usor CI. Stie ca nu e corect "CAI", pt ca este pluralul de la "CAL". Asadar i-am oferit varianta cea mai la indemana si spune in engleza: TEA.
Ma asista intotdeauna la bucatarie. Treaba ei preferata e sa puna lucruri la spalat in chiuveta (stie cuvantul dar nu il pronuntza decat rar si in felul ei), sa tina capacele de la recipiente pana imi termin treaba cu ele (spune capac), sa arunce chestii la gunoi.
Masinile sunt in continuare "brrrm", care in functie de intonatie poate insemna si "mergem cu mij de transport".
Face diferenta intre tramvai si "bus" (nici macar nu e "buz".. asta are engleza in sange, desi la conceptie ma indoiesc sa fi spus "oh, dear" in loc de "ah"....!). Se lauda de fiecare data cu faptul ca ea "stie".
Dupa ce isi duce vasul folosit la micul dejun in chiuveta se lauda "Bravo", se aplauda si isi continua ce facea... Mor de ras cand o vad.
Noi spunem ca "daca nu e jegoasa pe haine si manjita la gura nu e copilul nostru "... Ana are si un stil desantzat de a-i atarna hainele.. Isi baga mainile in pantaloni si ii impinge inspre genunghi.. Trebuie sa pun poze, fiindca altfel...
Cand fac dulciuri (am o pasiune noua), Ana sta pe langa mine asteptand sa fie gata sau sa ii dau castronul cu crema la lins :D Mai stiu eu pe una care se manjea toata cu crema de tort...
Citeam pe blogul unei tipe ca e satula (are fata de 6 ani) sa ii spuna toata lumea ca "e fata mica" atunci cand cere copilului sa salute sau sa se prezinte... Adevarul este ca si eu ii spun Anei sa salute. Mamicile isi pun copii care abia vorbesc sa faca cu mana. De ce au adultii atitudinea asta fatza de copii mai mari nu inteleg nici eu.
Adica nu mi se pare ca sunt pretentioasa ca cer Anei sa invete naibii culorile astea odata! Mai ales ca sunt putine cele cu care "rulam": albastru, verde, rosu, galben, portocaliu. Ma asculta dar nu repeta dupa mine, "Ferita Sfantu'"... Stiu "lasa copilu".. Nu las copilu', fiindca asta inseamna ca o sa stie cu ce sa se imbrace la fel ca mine la 20 de ani, cand faceam confuzie intre "crem" si "bej" (mi-e rusine, dar nu le-am inteles pana nu mi-a explicat cineva ca la prosti: aia e maro diluat si ailalta galben diluat... bravooo!).
Mai am de scris dar merg la joaca..
Cineva are nevoie de mine sa hraneasca jucariile. Si cred ca azi invatam sa le si "iubim" ;)
Ana a inceput sa se exprime mai mult. Adica a invatzat sa mai pronunte ceva cuvinte si, oricum, vorbeste non-stop. Cand intreaba ceva, repeta acelasi cuvant cu intonatie de intrebare pana ... pana simt ca innebunesc (de vreo 30 de ori consecutiv, ca o placa de vinil stricata).
E mai logica si intelege mai multe.
Crizele de personalitate le-am abordat cu ignore sau: "cand termini de plans vii la mami sa vorbim". De obicei le face cand isi doreste f tare ceva si "nu se poate".
La capitolul "scris" am depasit faza: mama, tata, ana si am trecut la: caca, papa, nani. S-a plimbat cu o foaie pe care scrisesem "caca" vreo ora, f mandra de ea prin casa....
Recunoaste desenele pt: soare, luna, stea, apa, biberon cu lapte, pisica, fetita, casa, floare.
Oricum, vorbeam cu Marian ca nu are rabdare deloc si atentia ei este f dispersata.
Daca ii pun o melodie pe youtube se orienteaza imediat catre "related videos" si cere altceva.
Are rabdare sa ii arat carti mici cu povesti daca ii descriu repede fiecare imagine- niciodata sa buchisim o imagine si niciodata sa ii citesc textul. Uimitor este ca cere, de ex "Cenusareasa", pt ca recunoaste imaginea unui bol asezat pe foc si ii sunt familiare cuvintele "capac", "oala", "foc" iar cenusareasa, in caz ca nu stiati, face "tea" in "teapot"...
Spre deosebire de Sanziana, Ana e cam "in urma". La un an juma'te Sanzi diferentia si arata singura "M", "N", invata culorile (ceea ce Ana nu serveste) iar eu remarc diferenta intre copii, mai ales ca folosesc aceasi metoda, acelasi mutzu pt culori, aceeasi rabdare, aceeleasi tot. Doh, cu fi-mea am de lucru...
Ana nu poate sa spuna "ceai" decat f rar. Are o problema cu CE, desi spune usor CI. Stie ca nu e corect "CAI", pt ca este pluralul de la "CAL". Asadar i-am oferit varianta cea mai la indemana si spune in engleza: TEA.
Ma asista intotdeauna la bucatarie. Treaba ei preferata e sa puna lucruri la spalat in chiuveta (stie cuvantul dar nu il pronuntza decat rar si in felul ei), sa tina capacele de la recipiente pana imi termin treaba cu ele (spune capac), sa arunce chestii la gunoi.
Masinile sunt in continuare "brrrm", care in functie de intonatie poate insemna si "mergem cu mij de transport".
Face diferenta intre tramvai si "bus" (nici macar nu e "buz".. asta are engleza in sange, desi la conceptie ma indoiesc sa fi spus "oh, dear" in loc de "ah"....!). Se lauda de fiecare data cu faptul ca ea "stie".
Dupa ce isi duce vasul folosit la micul dejun in chiuveta se lauda "Bravo", se aplauda si isi continua ce facea... Mor de ras cand o vad.
Noi spunem ca "daca nu e jegoasa pe haine si manjita la gura nu e copilul nostru "... Ana are si un stil desantzat de a-i atarna hainele.. Isi baga mainile in pantaloni si ii impinge inspre genunghi.. Trebuie sa pun poze, fiindca altfel...
Cand fac dulciuri (am o pasiune noua), Ana sta pe langa mine asteptand sa fie gata sau sa ii dau castronul cu crema la lins :D Mai stiu eu pe una care se manjea toata cu crema de tort...
Citeam pe blogul unei tipe ca e satula (are fata de 6 ani) sa ii spuna toata lumea ca "e fata mica" atunci cand cere copilului sa salute sau sa se prezinte... Adevarul este ca si eu ii spun Anei sa salute. Mamicile isi pun copii care abia vorbesc sa faca cu mana. De ce au adultii atitudinea asta fatza de copii mai mari nu inteleg nici eu.
Adica nu mi se pare ca sunt pretentioasa ca cer Anei sa invete naibii culorile astea odata! Mai ales ca sunt putine cele cu care "rulam": albastru, verde, rosu, galben, portocaliu. Ma asculta dar nu repeta dupa mine, "Ferita Sfantu'"... Stiu "lasa copilu".. Nu las copilu', fiindca asta inseamna ca o sa stie cu ce sa se imbrace la fel ca mine la 20 de ani, cand faceam confuzie intre "crem" si "bej" (mi-e rusine, dar nu le-am inteles pana nu mi-a explicat cineva ca la prosti: aia e maro diluat si ailalta galben diluat... bravooo!).
Mai am de scris dar merg la joaca..
Cineva are nevoie de mine sa hraneasca jucariile. Si cred ca azi invatam sa le si "iubim" ;)
21.1.10
The NU Age :))
A venit varsta lui NU...
Deocamdata nu prea stiu cum sa reactionez la tipete ( folosesc 2 variante: "cand termini cu smiorcaiala, te astept sa discutam" si.. cearta + "Ai vreun motiv sa te smiorcai?! Nu. Poti sa imi spui ce vrei tu de fapt. Ia, spune: Ce vrei?")
In rest e oki. Ana poate spune NU la fel cum si eu spun NU, what's the big deal?! Singura chestie ca in cerc sa introduc in vocabular "nu vreau acum", "nu imi place sa".. Chestii care sa il faca pe NU firesc..
Am observat ca a devenit folositor obiceiul de a o lasa pe Ana sa aleaga "chestii". Asta usureaza situatia simtitor...
-Ana vrei suc?
-NU...
Rezulta: ma complic si-mi fac nervi...
- Ana, ce ai vrea acum: suc sau apa?
- Mmmmm.. cââââî!
- Oki, hai sa facem suc
"Armonie-n casa noastra"...
Cum la masa iarasi se tavaleste ca nu vrea sa stea locului, ieri am lasat-o sa isi aleaga meniul. Mare pasiune pt plimbatul cu copanul de pui in mana... Azi a trebuit sa stea cuminte la masa de pranz :D .. dupa ce in prealabil imi pusese cartofii pe masa ("veau cato paji" si eu am zis in gand "ba vrei pe naiba, ia mancare sanatoasa... junk generation ce esti!")
Si tot asa...
Partea buna este ca i s-a mai imbogatit vocabularul. Si reversul este ca spune tot ceea ce stie.. inclusiv despre cum sforaie mamaie, cum doarme mami.. deci.. Huups..)
Deocamdata nu prea stiu cum sa reactionez la tipete ( folosesc 2 variante: "cand termini cu smiorcaiala, te astept sa discutam" si.. cearta + "Ai vreun motiv sa te smiorcai?! Nu. Poti sa imi spui ce vrei tu de fapt. Ia, spune: Ce vrei?")
In rest e oki. Ana poate spune NU la fel cum si eu spun NU, what's the big deal?! Singura chestie ca in cerc sa introduc in vocabular "nu vreau acum", "nu imi place sa".. Chestii care sa il faca pe NU firesc..
Am observat ca a devenit folositor obiceiul de a o lasa pe Ana sa aleaga "chestii". Asta usureaza situatia simtitor...
-Ana vrei suc?
-NU...
Rezulta: ma complic si-mi fac nervi...
- Ana, ce ai vrea acum: suc sau apa?
- Mmmmm.. cââââî!
- Oki, hai sa facem suc
"Armonie-n casa noastra"...
Cum la masa iarasi se tavaleste ca nu vrea sa stea locului, ieri am lasat-o sa isi aleaga meniul. Mare pasiune pt plimbatul cu copanul de pui in mana... Azi a trebuit sa stea cuminte la masa de pranz :D .. dupa ce in prealabil imi pusese cartofii pe masa ("veau cato paji" si eu am zis in gand "ba vrei pe naiba, ia mancare sanatoasa... junk generation ce esti!")
Si tot asa...
Partea buna este ca i s-a mai imbogatit vocabularul. Si reversul este ca spune tot ceea ce stie.. inclusiv despre cum sforaie mamaie, cum doarme mami.. deci.. Huups..)
8.1.10
"Tui!"
In general nu imi ies prostii pe gura in fatza Anei. Din cand in cand mai scot un "tui mama ma-sii de treaba" (ca atunci cand a trebuit sa arunc toata coca de placinta din cauza ca nu a fost buna faina).
Faza tare ieri.
Dupa-amiaza suna mamaie si tataie sa vorbeasca cu ea la telefon. A fost foarte dezamagita cand au inchis telefonul...
Seara, fiind Sf Ion, am sunat-o pe matusa-mea, cu care Ana a trancanit ceva vreme considerand ca vorbeste cu mamaie. Desi era ora de somn, Ana a capatat brusc o energie si-o limbaritza incredibile... Am lasat copilul sa vorbeasca si noi ne-am dus sa fumam o tigare.. Si la un moment dat s-a prins matusa-mea ca tre sa inchida telefonul.
Ana: - Mamaa! Mamaaa! ...... besc mamaaaa!
Marian: - Mamaia s-a dus sa faca nani, pt ca e noapte.
Ana: - Tataaa?!
Marian: - Si tataie face nani!
Ana: - Tui! ..... bla-bla bla pe limba ei cu naduf si suparare!
In bucatarie ascultam intreaga discutie si radeam in hohote.
Ana: - Mama?!
eu: - Mama nu mai poate de ras!
Marian venit in bucatarie intre timp (a lasat copilul sa isi revina din frustrare) imi sopteste: "Ai vazut-o?! Exact: Futui ma-sii de treaba, toti dormitzi?!"
Faza tare ieri.
Dupa-amiaza suna mamaie si tataie sa vorbeasca cu ea la telefon. A fost foarte dezamagita cand au inchis telefonul...
Seara, fiind Sf Ion, am sunat-o pe matusa-mea, cu care Ana a trancanit ceva vreme considerand ca vorbeste cu mamaie. Desi era ora de somn, Ana a capatat brusc o energie si-o limbaritza incredibile... Am lasat copilul sa vorbeasca si noi ne-am dus sa fumam o tigare.. Si la un moment dat s-a prins matusa-mea ca tre sa inchida telefonul.
Ana: - Mamaa! Mamaaa! ...... besc mamaaaa!
Marian: - Mamaia s-a dus sa faca nani, pt ca e noapte.
Ana: - Tataaa?!
Marian: - Si tataie face nani!
Ana: - Tui! ..... bla-bla bla pe limba ei cu naduf si suparare!
In bucatarie ascultam intreaga discutie si radeam in hohote.
Ana: - Mama?!
eu: - Mama nu mai poate de ras!
Marian venit in bucatarie intre timp (a lasat copilul sa isi revina din frustrare) imi sopteste: "Ai vazut-o?! Exact: Futui ma-sii de treaba, toti dormitzi?!"
6.1.10
iar i se schimba fizionomia :(
i crestem pe segmente.
Pe la 4-5 luni ana era tare frumusica. Pe la 6 deja avea o fatza ca un patrat rotunjit.
Pana acum cateva zile era simpatica. Iarasi i se latzeste fatza...
Nu e ceva pe care sa il remarc usor. Insa, facand poze peste poze, observ...
Exemplu:
octombrie
noiembrie
decembrie
Pe la 4-5 luni ana era tare frumusica. Pe la 6 deja avea o fatza ca un patrat rotunjit.
Pana acum cateva zile era simpatica. Iarasi i se latzeste fatza...
Nu e ceva pe care sa il remarc usor. Insa, facand poze peste poze, observ...
Exemplu:
octombrie
noiembrie
decembriesi din ianuarie pun mai tarziu ca am uitat sa le iau din aparat.... :D
Fa ce vrei tu!
Uneori, Ana se aseaza in fatza vreunui obiect sau jucarie si da bosunflata din picior. Sau, cum se mai intampla, atunci cand mergem la "mamaa si tataa" (mamaie si tataie) se uita la un dulap (pe care ar vrea sa il deschida, desi stie ca "nu e voie sa umble in dulapuri").
Si atunci ii spun:
"Ana, fa ce vrei tu!" (adica : "fii libera si experimenteaza, ca vedem noi dup-aia cat e de ok sau de periculos"). Si atunci .. face ce vrea ea. De cele mai multe ori "ce vrea ea" sunt chestii ok. Si nici nu imi dau seama de ce ar avea nevoie de confirmarea mea sa le faca...
Numai atunci cand intr-adevar isi poate periclita sigurantza (de genul sa traga o fatza de masa cu o vaza pe ea, riscand sa ii cada un kil juma'te de sticla in cap sau cand impinge un taburet sau muta vreun scaun prea greu pt ea)... Atunci nu mai intreaba...
De unde rezulta ca noua nu ne e teama ca putem crapa experimentand ceva nou, ci ne e teama sa nu ne zica cineva "stop" pt ceva ce am mai experimentat deja.
Si atunci ii spun:
"Ana, fa ce vrei tu!" (adica : "fii libera si experimenteaza, ca vedem noi dup-aia cat e de ok sau de periculos"). Si atunci .. face ce vrea ea. De cele mai multe ori "ce vrea ea" sunt chestii ok. Si nici nu imi dau seama de ce ar avea nevoie de confirmarea mea sa le faca...
Numai atunci cand intr-adevar isi poate periclita sigurantza (de genul sa traga o fatza de masa cu o vaza pe ea, riscand sa ii cada un kil juma'te de sticla in cap sau cand impinge un taburet sau muta vreun scaun prea greu pt ea)... Atunci nu mai intreaba...
De unde rezulta ca noua nu ne e teama ca putem crapa experimentand ceva nou, ci ne e teama sa nu ne zica cineva "stop" pt ceva ce am mai experimentat deja.
Subscribe to:
Posts (Atom)